ORDIN   Nr. 2850/C din 25 octombrie 2004
pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a parchetelor
EMITENT:      MINISTERUL JUSTIŢIEI
PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1087
din 23 noiembrie 2004

    Văzând Propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 2.284 din 26 septembrie 2004 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară a parchetelor,
    având în vedere avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, acordat prin Hotărârea nr. 185 din 20 octombrie 2004,
    în temeiul art. 127 alin. (2) şi al art. 132 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
    în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul justiţiei emite prezentul ordin.

    ART. 1
    (1) Se aprobă Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    (2) La data intrării în vigoare a regulamentului prevăzut la alin. (1) orice alte dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.
    ART. 2
    Secţia de analiză, studii, resurse umane şi perfecţionare profesională a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Ministrul justiţiei,
Cristian Diaconescu

 

 

 

 

 

 

 ANEXA 1

REGULAMENT
de ordine interioară a parchetelor

    TITLUL I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Ministerul Public este parte componentă a autorităţii judecătoreşti, iar atribuţiile sale sunt prevăzute în Constituţia României, republicată, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi în alte legi.
    (2) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
    (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
    ART. 2
    (1) Structura şi organizarea Ministerului Public sunt prevăzute în Legea nr. 304/2004.
    (2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie, parchetele de pe lângă judecătorii, parchetele militare.
    (3) Parchetele militare sunt organizate după cum urmează: Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel; Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial; parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.

    TITLUL II
    Ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public

    ART. 3
    (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează cu procurori, personal auxiliar de specialitate şi personalul economic şi administrativ.
    (2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarea structură ierarhică:
    - procuror general;
    - prim-adjunct al procurorului general;
    - adjunct al procurorului general;
    - procuror consilier al procurorului general;
    - procuror şef secţie;
    - procuror şef adjunct secţie;
    - procuror inspector şef;
    - procuror inspector;
    - procuror şef serviciu;
    - procuror şef birou;
    - procuror.
    (3) Parchetul de pe lângă curtea de apel are următoarea structură ierarhică:
    - procuror general;
    - procuror general adjunct;
    - procuror şef secţie;
    - procuror inspector;
    - procuror şef serviciu;
    - procuror.
    (4) Parchetul de pe lângă tribunal are următoarea structură ierarhică:
    - prim-procuror;
    - prim-procuror adjunct;
    - procuror şef secţie;
    - procuror şef birou;
    - procuror.
    (5) Parchetul de pe lângă judecătorie are următoarea structură ierarhică:
    - prim-procuror;
    - prim-procuror adjunct;
    - procuror şef secţie, după caz;
    - procuror.
    (6) Dispoziţiile alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător şi parchetelor militare.
    (7) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
    (8) Conducătorul fiecărui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
    (9) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori inspectori.
    (10) Personalul auxiliar de specialitate şi personalul economic şi administrativ se subordonează conducătorului parchetului.

    TITLUL III
    Organizarea şi funcţionarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    CAP. 1
    Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 

    ART. 4
    (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează 9 secţii, două servicii independente şi două birouri independente.
    (2) Serviciile şi birourile independente sunt în coordonarea directă a procurorului general.
    (3) Secţiile sunt formate din servicii, care pot avea în componenţă birouri.
    (4) Secţiile sunt conduse de procurori-şefi, ajutaţi de un adjunct, cu excepţia Secţiei relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiară şi administrativă, unde procurorul şef secţie este ajutat de un manager economic.
    (5) Serviciile şi birourile sunt conduse de procurori-şefi, iar atribuţiile serviciilor se realizează prin birouri din structura acestora.
    (6) Secţiile, serviciile şi birourile sunt organizate ierarhic. Procurorii din cadrul fiecăruia dintre aceste compartimente sunt subordonaţi procurorului şef de secţie, de serviciu sau de birou, după caz. Procurorul şef birou este subordonat procurorului şef serviciu, care, la rândul său, este subordonat procurorului şef secţie şi adjuncţilor acestuia.
    ART. 5
    Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct şi 3 procurori consilieri.
    ART. 6
    (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
    - conduce şi coordonează activitatea parchetelor din subordine;
    - este ordonator principal de credite;
    - reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate;
    - exercită direct sau prin procurori inspectori controlul asupra tuturor parchetelor;
    - participă la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite şi la orice complet al acesteia când consideră necesar;
    - desemnează dintre procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale;
    - emite ordine cu caracter intern;
    - convoacă Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    - convoacă şi prezidează şedinţele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    - repartizează procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe secţii, servicii şi birouri;
    - coordonează Parchetul Naţional Anticorupţie de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    - confirmă rechizitoriile emise de procurorii şefi secţie în cadrul activităţii de urmărire penală şi rezolvă plângerile împotriva soluţiilor dispuse de către aceştia;
    - soluţionează conflictele de competenţă potrivit legii;
    - promovează căile de atac în condiţiile legii;
    - conduce poliţia judiciară;
    - dispune delegarea procurorilor în interesul serviciului, potrivit legii;
    - încadrează personalul auxiliar de specialitate, economic şi administrativ;
    - acordă premii personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    - exercită atribuţii de coordonare şi control al administrării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    - coordonează elaborarea proiectului de buget anual al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    - analizează anual volumul de activitate al parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii;
    - propune ministrului justiţiei aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii;
    - conduce Compartimentul de informare şi relaţii publice;
    - propune Consiliului Superior al Magistraturii menţinerea în funcţie a procurorilor care au împlinit vârsta de pensionare, cu avizul consultativ al colegiului de conducere;
    - îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
    (2) Procurorul general reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu organizaţiile neguvernamentale, cu orice persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în relaţiile internaţionale.
    ART. 7
    (1) Prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general acţionează pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor şi măsurilor dispuse de procurorul general, coordonează, controlează şi îndrumă activitatea secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celorlalte parchete.
    (2) Repartizarea sarcinilor între prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general este stabilită prin ordinul procurorului general.
    (3) În perioada absenţei procurorului general, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei acestuia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
    ART. 8
    Prim-adjunctul procurorului general şi adjunctul procurorului general au următoarele atribuţii:
    - exercită atribuţiile procurorului general în absenţa acestuia;
    - îndeplinesc sarcinile trasate de procurorul general.
    ART. 9
    Procurorii consilieri ai procurorului general exercită, din dispoziţia acestuia, următoarele atribuţii:
    a) efectuează sau participă la realizarea unor studii, evaluări, sinteze şi alte lucrări privind activitatea Ministerului Public;
    b) examinează şi propun soluţii în probleme privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Public;
    c) asistă la audienţe şi propun soluţii pentru rezolvarea problemelor, informând asupra posibilităţilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu structurile subordonate Ministerului Public;
    d) examinează temeinicia şi legalitatea unor soluţii date în dosarele de urmărire penală şi întocmesc proiectele actelor procedurale care se impun, pe care le prezintă procurorului general pentru a dispune;
    e) examinează temeinicia şi legalitatea unor soluţii date de Secţia judiciară penală şi de Secţia parchetelor militare şi îşi prezintă opinia procurorului general pentru a dispune;
    f) examinează proiecte de acte normative ori note de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora;
    g) participă la şedinţele comisiilor Parlamentului, cu prilejul dezbaterii unor proiecte de acte normative, în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public;
    h) coordonează şi prezidează, prin rotaţie, şedinţele Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    CAP. 2
    Secţia de combatere a criminalităţii organizate, actelor de terorism şi antidrog

    SECŢIUNEA 1
    Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei

    ART. 10
    (1) Secţia de combatere a criminalităţii organizate, actelor de terorism şi antidrog îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală în cauzele de criminalitate organizată şi de terorism şi în alte cauze date în competenţa sa, potrivit legii.
    (2) Secţia este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie.
    (3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) conduce, controlează şi îndrumă activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;
    b) repartizează procurorilor din subordine, spre soluţionare, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în secţie;
    c) examinează temeinicia şi legalitatea măsurilor procesuale luate şi a soluţiilor dispuse de procurorii din subordine;
    d) examinează soluţiile şi celelalte măsuri procesuale luate de procurorii din subordine;
    e) analizează legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instanţelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiţi sau inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat măsuri de netrimitere în judecată;
    f) participă la adunările generale ale procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la şedinţele Colegiului de conducere al acestuia;
    g) soluţionează conflictele de competenţă, conform art. 45 alin. 6 din Codul de procedură penală;
    h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în actele normative sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (4) Atribuţiile procurorului şef adjunct secţie sunt următoarele:
    a) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) în lipsa procurorului şef secţie, exercită atribuţiile ce îi revin;
    c) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (5) Secţia de combatere a criminalităţii organizate, actelor de terorism şi antidrog are următoarea structură:
    A. Serviciul de combatere a criminalităţii organizate şi a unor fapte de corupţie:
    a) Biroul de combatere a traficului de fiinţe umane;
    b) Biroul de combatere a traficului cu autovehicule furate, traficului cu materiale explozive şi radioactive;
    c) Biroul de combatere a unor fapte de corupţie;
    B. Serviciul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri:
    a) Biroul de combatere a traficului intern şi consumului ilicit de droguri;
    b) Biroul de combatere a traficului transfrontalier, laboratoare şi culturi de droguri;
    C. Serviciul de combatere a criminalităţii informatice:
    a) Biroul pentru combaterea fraudelor informatice;
    b) Biroul de asistenţă juridică internaţională, de centralizare, analizare şi valorificare a datelor;
    D. Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare:
    a) Biroul de combatere a macrocriminalităţii financiar-bancare şi a spălării banilor;
    b) Biroul de combatere a finanţării terorismului;
    E. Serviciul de combatere a terorismului:
    a) Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor şi dezastrelor;
    b) Biroul de combatere a faptelor de terorism.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Serviciul de combatere a criminalităţii organizate şi a unor fapte de corupţie

    ART. 11
    Serviciul de combatere a criminalităţii organizate şi a unor fapte de corupţie are următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedură penală şi în cauze care au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizată, infracţiuni privind traficul de fiinţe umane, traficul cu autovehicule furate, traficul cu materiale explozive şi radioactive şi unele infracţiuni de corupţie, potrivit legii, cu excepţia celor de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie şi a parchetelor militare;
    b) efectuează urmărirea penală în alte cauze, dacă au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizată, cu excepţia celor de competenţa parchetelor militare, potrivit legii;
    c) conduce şi controlează activităţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciară şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a) şi b);
    d) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauzele de corupţie şi criminalitate organizată, potrivit legii;
    e) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie şi criminalitate organizată, în înţelesul legii, şi propune măsuri corespunzătoare pentru perfecţionarea activităţii.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Serviciul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri

    ART. 12
    Serviciul de combatere a traficului şi consumului ilicit de droguri are următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedură penală şi în cauze având ca obiect infracţiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri, potrivit legii, prin Biroul de combatere a traficului intern şi consumului ilicit de droguri şi prin Biroul de combatere a traficului transfrontalier, laboratoare şi culturi de droguri;
    b) conduce şi controlează activităţile procesuale efectuate de organele de cercetare penală centrale în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
    c) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauze având ca obiect infracţiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri şi precursori;
    d) verifică periodic actele şi lucrările cauzelor prevăzute la lit. b), în care nu s-a început urmărirea penală, dând îndrumările necesare soluţionării legale a acestora şi dispunând începerea urmăririi penale, dacă există temeiuri cu privire la săvârşirea unei infracţiuni;
    e) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri şi propune măsuri corespunzătoare pentru perfecţionarea activităţii.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Serviciul de combatere a criminalităţii informatice

    ART. 13
    Biroul pentru combaterea fraudelor informatice exercită următoarele atribuţii:
    a) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare centrale ale poliţiei judiciare şi de organele de cercetare speciale în cauze având ca obiect infracţiuni de criminalitate informatică, potrivit legii;
    b) conduce şi controlează activităţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciară şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
    c) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează sau supraveghează activitatea de urmărire penală în cauze având ca obiect infracţiuni de criminalitate informatică, în înţelesul legii.
    ART. 14
    Biroul de asistenţă juridică internaţională, de centralizare, analizare şi valorificare a datelor exercită următoarele atribuţii:
    a) organizează baza de date în domeniul faptelor de criminalitate informatică;
    b) efectuează operaţiuni de centralizare, analizare şi valorificare a datelor şi informaţiilor privind criminalitatea informatică, la nivel naţional;
    c) elaborează studii referitoare la cauzele care generează şi la condiţiile care favorizează criminalitatea informatică şi face propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale în acest domeniu;
    d) îndrumă activitatea de centralizare, analizare şi valorificare a datelor privind criminalitatea informatică, desfăşurată de serviciile şi de birourile teritoriale de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate;
    e) în realizarea atribuţiilor prevăzute la lit. a) - c), colaborează direct cu structuri similare, româneşti şi străine, prin schimburi reciproce de informaţii şi orice alte acte de asistenţă judiciară internaţională de acest fel;
    f) exercită atribuţiile prevăzute de art. 62 alin. (2) lit. a) - c) şi următoarele din cartea I titlul III "Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice" cap. 5 din Legea nr. 161/2003.
    ART. 15
    În afara atribuţiilor prevăzute la art. 14 lit. f), Biroul de asistenţă juridică internaţională, de centralizare, analizare şi valorificare a datelor asigură asistenţa judiciară internaţională, potrivit Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în cauze privind infracţiunile de competenţa sa, cooperând direct, în acest scop, cu autorităţile străine competente, precum şi cu alte structuri din cadrul parchetelor şi cu autorităţile şi instituţiile publice româneşti cu atribuţii în domeniu.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare

    ART. 16
    Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare are în structură Biroul de combatere a macrocriminalităţii financiar-bancare şi a spălării banilor şi Biroul de combatere a finanţării terorismului.
    ART. 17
    Biroul de combatere a macrocriminalităţii financiar-bancare şi a spălării banilor are următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute în art. 29 pct. 1 din Codul de procedură penală şi în cauzele care au ca obiect infracţiuni săvârşite în legătură cu desfăşurarea jocurilor de noroc, infracţiuni de criminalitate organizată ce prezintă ramificaţii în circumscripţia mai multor curţi de apel, infracţiuni săvârşite de grupuri de interes economic, în înţelesul legii, infracţiuni privind producerea şi orice alte operaţiuni cu grupe de produse, infracţiunile bancare şi unele cauze cu impact economic şi social major, cu excepţia celor de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie şi a parchetelor militare;
    b) efectuează urmărirea penală în alte cauze, dacă au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizată, în înţelesul legii, cu excepţia celor de competenţa parchetelor militare;
    c) conduce şi controlează activităţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciară şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a) şi b);
    d) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauzele de criminalitate organizată prevăzute la lit. a) şi b), potrivit legii;
    e) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiunile prevăzute la lit. a) şi b) şi propune măsuri corespunzătoare pentru perfecţionarea activităţii;
    f) în domeniul combaterii spălării banilor îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 14 şi 16, în cauze privind spălarea banilor, precum şi orice alte atribuţii stabilite de lege sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 18
    Biroul de combatere a finanţării terorismului are următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cauzele care au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizată, infracţiuni săvârşite de grupuri de interes economic, infracţiuni bancare, săvârşite în legătură cu activitatea de finanţare a actelor de terorism, în înţelesul legii, cu excepţia celor de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie şi a parchetelor militare;
    b) efectuează urmărirea penală în alte cauze, dacă au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizată, în înţelesul legii, cu excepţia celor de competenţa parchetelor militare;
    c) conduce şi controlează activităţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciară şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a) şi b);
    d) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauzele de criminalitate organizată prevăzute la lit. a) şi b), potrivit legii;
    e) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiunile prevăzute la lit. a) şi b) şi propune măsuri corespunzătoare pentru perfecţionarea activităţii.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Serviciul de combatere a terorismului

    ART. 19
    Serviciul de combatere a terorismului îşi exercită atribuţiile prin Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor şi dezastrelor şi prin Biroul de combatere a faptelor de terorism.
    ART. 20
    Biroul de combatere a atentatelor, catastrofelor şi dezastrelor îndeplineşte, în activitatea de prevenire şi combatere a actelor de terorism, următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cauzele care au ca obiect infracţiuni săvârşite în legătură cu activitatea de prevenire şi combatere a actelor de terorism, în înţelesul legii, precum şi a catastrofelor şi dezastrelor, cu excepţia cauzelor de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie şi a parchetelor militare;
    b) conduce şi controlează activităţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciară şi de organele de cercetare speciale în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
    c) coordonează activitatea procurorilor din serviciile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă curţile de apel şi din birourile de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog ale parchetelor de pe lângă tribunale, care efectuează urmărirea penală în cauzele prevăzute la lit. a), potrivit legii;
    d) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv în cauze având ca obiect infracţiunile prevăzute la lit. a) şi propune măsuri corespunzătoare pentru perfecţionarea activităţii;
    e) cooperează direct, în condiţiile legii, cu autorităţi străine având atribuţii similare, în cauze de competenţa sa;
    f) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de lege sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 21
    Biroul de combatere a faptelor de terorism îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 20, în cauze privind săvârşirea de acte de terorism.

    CAP. 3
    Secţia de urmărire penală şi criminalistică

    SECŢIUNEA 1
    Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei

    ART. 22
    (1) Secţia de urmărire penală şi criminalistică îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală, îndrumarea şi coordonarea activităţii de urmărire penală, precum şi activitatea de criminalistică, potrivit legii.
    (2) Secţia este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie.
    (3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) conduce, controlează şi îndrumă activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;
    b) repartizează procurorilor din subordine, spre soluţionare, dosarele penale, plângerile şi alte lucrări înregistrate în secţie;
    c) examinează temeinicia şi legalitatea măsurilor procesuale luate şi a soluţiilor dispuse de procurorii din secţie;
    d) confirmă rechizitoriile întocmite de procurorii din secţie;
    e) examinează soluţiile şi celelalte măsuri procesuale luate de procurorii din secţie;
    f) analizează legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instanţelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiţi sau inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat măsuri de netrimitere în judecată;
    g) soluţionează conflictele de competenţă, potrivit legii;
    h) exercită atribuţiile specifice calităţii de membru al Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 23
    Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
    a) în lipsa procurorului şef secţie, exercită atribuţiile acestuia;
    b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) exercită alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 24
    Secţia de urmărire penală şi criminalistică are următoarea structură:
    A. Serviciul de urmărire penală:
    a) Biroul de anchete speciale magistraţi şi poliţişti;
    b) Biroul de anchete speciale demnitari;
    B. Serviciul de supraveghere a cercetărilor:
    a) Biroul pentru combaterea criminalităţii economico-financiare;
    b) Biroul pentru combaterea infracţiunilor, altele decât cele economico-financiare;
    C. Serviciul de îndrumare şi coordonare a activităţii de urmărire penală:
    a) Biroul de îndrumare şi control al activităţii de urmărire penală;
    b) Biroul de prelucrare şi centralizare a datelor;
    D. Serviciul de criminalistică:
    a) Biroul de tactică şi metodică criminalistică;
    b) Biroul de tehnică criminalistică.

   
    SECŢIUNEA a 2-a
    Serviciul de urmărire penală

    ART. 25
    Biroul de anchete speciale magistraţi şi poliţişti are următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile săvârşite de magistraţi şi poliţişti, potrivit legii;
    b) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 26
    Biroul de anchete speciale demnitari are următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cauze privind infracţiunile săvârşite de demnitari, potrivit legii;
    b) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Serviciul de supraveghere a cercetărilor

    ART. 27
    Biroul pentru combaterea criminalităţii economico-financiare are următoarele atribuţii:
    a) exercită supravegherea activităţii organelor de cercetare penală centrale în cauze privind infracţiuni economico-financiare, potrivit legii;
    b) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 28
    Biroul pentru combaterea infracţiunilor, altele decât cele economico-financiare, exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 27, în cauzele privind alte infracţiuni decât cele economico-financiare.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Serviciul de îndrumare şi coordonare a activităţii de urmărire penală

    ART. 29
    Serviciul de îndrumare şi coordonare a activităţii de urmărire penală are următoarele atribuţii:
    a) îndrumă procurorii de la parchetele de pe lângă instanţele de judecată, care efectuează activităţi de urmărire penală şi supraveghere a cercetărilor penale;
    b) soluţionează conflictele de competenţă, precum şi orice alte incidente legate de conflicte de competenţă materială şi după calitatea persoanei, potrivit legii;
    c) examinează plângerile împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi plângerile împotriva măsurilor sau actelor efectuate de procurori şi care sunt supuse controlului ierarhic, altele decât cele prevăzute de art. 278^1 din Codul de procedură penală, în condiţiile art. 278 din acelaşi cod;
    d) soluţionează cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel, în condiţiile legii;
    e) analizează cererile şi întocmeşte lucrările necesare în vederea solicitării încuviinţării percheziţiei ori reţinerii judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi, în condiţiile art. 100 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, precum şi cele referitoare la cercetarea şi trimiterea în judecată a notarilor şi executorilor judecătoreşti, în condiţiile legii;
    f) centralizează şi analizează datele şi informaţiile rezultate în urma acţiunilor de îndrumare şi coordonare, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradări de bunuri cu consecinţe deosebit de grave sau care au avut ca urmare un dezastru, alte asemenea situaţii stabilite prin ordine ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    g) întocmeşte analiza activităţii secţiei şi evoluţia indicatorilor statistici;
    h) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi reţinuţi preventiv sau faţă de care s-au făcut propuneri de arestare preventivă şi propune măsuri corespunzătoare.

SECŢIUNEA a 5-a
    Serviciul de criminalistică

    ART. 30
    Biroul de tactică şi metodică criminalistică are următoarele atribuţii:
    a) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern şi în alte state cu privire la metodele şi mijloacele tehnice, a regulilor şi procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării şi prevenirii diferitelor categorii de infracţiuni;
    b) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul şef secţie;
    c) participă la instrumentarea unor cauze penale complexe, care implică aplicarea metodelor ştiinţifice şi a mijloacelor tehnice criminalistice; acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic şi metodologic procurorilor care desfăşoară activitatea de urmărire penală proprie în cauze cu un grad mare de complexitate, în vederea eficientizării şi dinamizării activităţii de urmărire penală;
    d) îndrumă procurorii criminalişti de la celelalte parchete în rezolvarea cauzelor având ca obiect infracţiuni contra vieţii şi alte infracţiuni grave cu autori neidentificaţi;
    e) pentru cunoaşterea cauzelor cu autori neidentificaţi privind infracţiuni săvârşite cu intenţie care au avut ca urmare moartea unei persoane, organizează evidenţa centralizată a cauzelor privind infracţiuni contra vieţii cu autori neidentificaţi;
    f) participă la instruirea periodică a procurorilor stagiari şi a celor care efectuează urmărirea penală în probleme de tehnică, tactică şi metodică criminalistică, potrivit programului de perfecţionare profesională elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
    ART. 31
    Biroul de tehnică criminalistică are următoarele atribuţii:
    a) asigură efectuarea lucrărilor criminalistice de laborator;
    b) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic şi metodologic privind folosirea de către procurori a mijloacelor criminalistice şi propune măsuri pentru valorificarea acestora;
    c) elaborează lucrări de tactică, metodică şi tehnică criminalistică şi ia măsuri pentru cunoaşterea şi valorificarea acestora de către procurori;
    d) asigură dotarea cabinetelor şi a laboratoarelor de criminalistică ale parchetelor;
    e) asigură folosirea mijloacelor tehnice şi a metodelor tactice criminalistice de către procurori.
    ART. 32
    Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei.
    ART. 33
    Procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.

    CAP. 4
    Secţia judiciară penală

    SECŢIUNEA 1
    Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei

    ART. 34
    (1) Secţia judiciară penală îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea judiciară penală.
    (2) Secţia judiciară penală este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie.
    (3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) conduce, controlează şi îndrumă activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;
    b) organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) îndrumă pregătirea procurorilor pentru şedinţele de judecată;
    d) asigură analizarea soluţiilor pronunţate de instanţele de judecată, în vederea exercitării căilor de atac, potrivit legii;
    e) face propuneri pentru valorificarea datelor rezultate din cauzele judecate;
    f) analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată şi informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    g) examinează lucrările întocmite de procurorii din secţie;
    h) ia măsuri de examinare a temeiniciei şi legalităţii hotărârilor judecătoreşti rămase definitive, în vederea exercitării căilor extraordinare de atac;
    i) participă la judecarea cauzelor complexe;
    j) întocmeşte semestrial analiza activităţii judiciare în cauzele penale;
    k) rezolvă sesizările şi reclamaţiile în legătură cu activitatea judiciară penală;
    l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de procurorul general.
    ART. 35
    Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
    a) exercită, în lipsa procurorului şef secţie, atribuţiile acestuia;
    b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) participă la judecarea cauzelor complexe;
    d) îndeplineşte alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 36
    Secţia judiciară penală are următoarea structură:
    A. Serviciul pentru coordonarea activităţii judiciare penale:
    a) Biroul penal I;
    b) Biroul penal II;
    c) Biroul penal III;
    B. Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii:
    a) Biroul penal I;
    b) Biroul penal II;
    C. Biroul procurorilor de şedinţă pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Serviciul pentru coordonarea activităţii judiciare penale

    ART. 37
    Serviciul pentru coordonarea activităţii judiciare penale are următoarele atribuţii:
    a) examinează, din oficiu, la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei, la cererea petiţionarilor, hotărârile judecătoreşti definitive, pronunţate în cauze penale, în vederea exercitării căilor de atac, potrivit legii;
    b) examinează cererile de reducere a termenului de reabilitare, formulate de persoanele interesate, şi face propuneri corespunzătoare, potrivit legii;
    c) îndrumă procurorii de la parchetele de pe lângă celelalte instanţe în activitatea desfăşurată de aceştia în activitatea judiciară penală;
    d) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv, în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare sau de restituire, şi ia măsuri corespunzătoare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii

    ART. 38
    Serviciul pentru recursuri penale în interesul legii are următoarele atribuţii:
    a) analizează chestiunile de drept care au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti;
    b) examinează, din oficiu, la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiţiei sau la cererea petiţionarilor, hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în cauze penale, în vederea declarării recursului în interesul legii;
    c) propune introducerea recursului în interesul legii;
    d) exercită coordonarea şi îndrumarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă celelalte instanţe.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Biroul procurorilor de şedinţă pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională

    ART. 39
    Biroul procurorilor de şedinţă pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
    a) asigură pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, conform legii;
    b) asigură exercitarea căilor de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) asigură participarea procurorului la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele penale;
    d) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii penale, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională;
    e) propune promovarea recursului în interesul legii, în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale.
    ART. 40
    Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei.
    ART. 41
    Procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.

    CAP. 5
    Secţia judiciară civilă

    SECŢIUNEA 1
    Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei

    ART. 42
    (1) Secţia judiciară civilă îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea judiciară civilă.
    (2) Secţia judiciară civilă este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie.
    (3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) conduce, controlează şi îndrumă activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;
    b) organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) îndrumă pregătirea procurorilor pentru şedinţele de judecată;
    d) asigură analizarea soluţiilor pronunţate de instanţele de judecată, în vederea exercitării căilor de atac, potrivit legii;
    e) face propuneri pentru valorificarea datelor rezultate din cauzele judecate;
    f) analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată şi informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    g) examinează lucrările întocmite de procurorii din secţie;
    h) ia măsuri de examinare a temeiniciei şi legalităţii hotărârilor judecătoreşti rămase definitive, în vederea exercitării căilor extraordinare de atac, potrivit legii;
    i) participă la judecarea cauzelor în situaţiile prevăzute de lege sau din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    j) întocmeşte semestrial analiza activităţii judiciare în cauzele civile;
    k) rezolvă sesizările şi reclamaţiile în legătură cu activitatea judiciară civilă;
    l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 43
    Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
    a) exercită, în lipsa procurorului şef secţie, atribuţiile acestuia;
    b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) participă la judecarea cauzelor civile, potrivit legii;
    d) îndeplineşte alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 44
    Secţia judiciară civilă are următoarea structură:
    A. Serviciul pentru coordonarea activităţii judiciare civile:
    a) Biroul civil I;
    b) Biroul civil II;
    B. Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii:
    a) Biroul civil I;
    b) Biroul civil II;
    C. Biroul procurorilor de şedinţă pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Serviciul pentru coordonarea activităţii judiciare civile

    ART. 45
    Serviciul pentru coordonarea activităţii judiciare civile are următoarele atribuţii:
    a) exercită îndrumarea procurorilor de la parchetele din subordine în activitatea desfăşurată de aceştia în procesul civil, sub următoarele aspecte:
    1. participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile în cazurile prevăzute de lege sau de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    2. exercitarea căilor de atac în cauzele civile în care participarea procurorilor este obligatorie potrivit legii sau prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    3. exercitarea acţiunii civile de către procurori în condiţiile art. 45 din Codul de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004;
    4. exercitarea căilor extraordinare de atac: revizuirea şi contestaţia în anulare;
    5. respectarea ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind cauzele civile având ca obiect drepturi băneşti solicitate în baza prevederilor art. 504 din Codul de procedură penală;
    b) analizează sesizările de drept în materie civilă adresate secţiilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetelor de pe lângă celelalte instanţe;
    c) asigură informarea parchetelor de pe lângă instanţe prin referate periodice asupra problemelor de drept soluţionate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea asigurării unei practici unitare.

 

 

   SECŢIUNEA a 3-a
    Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii

    ART. 46
    Serviciul pentru recursuri civile în interesul legii are următoarele atribuţii:
    a) examinează, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justiţiei, hotărârile judecătoreşti irevocabile, pronunţate în cauze civile, în vederea exercitării căilor de atac potrivit legii;
    b) propune introducerea recursului în interesul legii;
    c) exercită coordonarea şi îndrumarea procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă celelalte instanţe.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Biroul procurorilor de şedinţă pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională

    ART. 47
    Biroul procurorilor de şedinţă pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
    a) asigură pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile, conform legii;
    b) asigură exercitarea căilor de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) asigură participarea procurorului la soluţionarea de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate în cauzele civile;
    d) evidenţiază problemele controversate de aplicare a legii civile, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională;
    e) propune promovarea recursului în interesul legii, în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziţii legale.
    ART. 48
    Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei.
    ART. 49
    Procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.

    CAP. 6
    Secţia parchetelor militare

    SECŢIUNEA 1
    Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei

    ART. 50
    (1) Secţia parchetelor militare îndeplineşte atribuţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de urmărire penală şi cu activitatea judiciară în cauze de competenţa instanţelor militare, precum şi în cele de competenţa Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, învestite prin rechizitorii întocmite de procurorii militari.
    (2) Secţia parchetelor militare este condusă de procurorul militar şef secţie, ajutat de procurorul militar şef adjunct secţie.
    (3) Procurorul militar şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) conduce, controlează şi îndrumă activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile care se impun;
    b) repartizează procurorilor din subordine, spre soluţionare, dosarele penale, plângerile şi celelalte lucrări înregistrate în secţie;
    c) examinează temeinicia şi legalitatea măsurilor procesuale luate şi a soluţiilor dispuse de procurorii din secţie;
    d) confirmă rechizitoriile întocmite de procurorii din secţie;
    e) examinează soluţiile şi celelalte măsuri procesuale luate de procurorii din secţie;
    f) analizează legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive luate de procurori sau a propunerilor adresate instanţelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiţi sau inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat măsuri de netrimitere în judecată;
    g) comunică Serviciului de inspecţie rezultatul verificărilor efectuate în legătură cu soluţiile date de procurori;
    h) participă la adunările generale ale procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la şedinţele Colegiului de conducere al acestuia;
    i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    (4) Procurorul militar şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
    a) în lipsa procurorului militar şef secţie, exercită atribuţiile ce îi revin;
    b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul militar şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul militar şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

ART. 51
    (1) Secţia parchetelor militare are următoarea structură:
    A. Serviciul de urmărire penală;
    B. Serviciul judiciar;
    C. Serviciul de control, organizare şi personal;
    D. Serviciul economico-financiar şi administrativ.
    a) Biroul de informatică şi financiar-salarizare;
    b) Biroul de asigurare logistică, protocol şi administrativ.
    (2) Serviciul de urmărire penală şi Serviciul judiciar sunt conduse de procurori militari şefi serviciu, Serviciul de control, organizare şi personal este condus de un procuror militar inspector şef serviciu, iar Serviciul economico-financiar şi administrativ, de un şef serviciu.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Serviciul de urmărire penală

    ART. 52
    Serviciul de urmărire penală are următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cazurile prevăzute de art. 29 pct. 1 lit. d) şi f) din Codul de procedură penală, dacă infracţiunile au fost săvârşite de magistraţi militari, şi în alte cazuri prevăzute de lege;
    b) supraveghează activitatea de cercetare penală efectuată de organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor în cauzele de competenţa instanţelor militare;
    c) examinează plângerile împotriva măsurilor luate şi actelor de urmărire penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel şi propune măsuri corespunzătoare;
    d) întocmeşte lucrările în legătură cu cererile de extrădare, precum şi cele referitoare la comisii rogatorii internaţionale, potrivit legii;
    e) examinează cauzele privind conflictele de competenţă;
    f) îndrumă procurorii de la parchetele militare, care efectuează activităţi de urmărire penală şi supraveghere a cercetărilor penale;
    g) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice şi îndrumă în acest sens procurorii de la parchetele militare;
    h) organizează activitatea de cercetare criminologică, precum şi de valorificare a rezultatelor cercetării cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea;
    i) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propune măsuri corespunzătoare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Serviciul judiciar

    ART. 53
    Serviciul judiciar are următoarele atribuţii:
    a) asigură şi urmăreşte pregătirea şi participarea procurorilor militari la judecarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cauzelor penale în care a fost învestită prin rechizitorii emise de procurorii militari;
    b) exercită căile de atac, conform legii, împotriva hotărârilor pronunţate de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cauze în care au fost puse concluzii de către procurorii militari;
    c) examinează hotărârile judecătoreşti definitive, pronunţate în cauze penale, în vederea exercitării căilor extraordinare de atac, potrivit legii;
    d) propune introducerea recursului în interesul legii, conform Codului de procedură penală;
    e) îndrumă procurorii militari de la parchetele militare în activitatea judiciară, potrivit legii;
    f) analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum şi cazurile în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată în stare de arestare preventivă şi prezintă propuneri.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Serviciul de control, organizare şi personal

    ART. 54
    Serviciul de control, organizare şi personal exercită următoarele atribuţii:
    a) efectuează controlul tematic şi de fond asupra activităţii desfăşurate de parchetele militare;
    b) întocmeşte proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale şi a altor drepturi cuvenite procurorilor militari şi personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu;
    c) redactează proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum şi lucrările pentru Ministerul Apărării Naţionale referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distincţii militare, treceri în rezervă şi pensionarea procurorilor militari şi a personalului militar auxiliar, precum şi propunerile de promovare, transferare sau eliberare din funcţie a unor procurori militari, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
    d) întocmeşte proiectele contractelor de muncă ale personalului auxiliar de specialitate şi examinează îndeplinirea condiţiilor legale pentru acordarea de grade şi trepte;
    e) redactează proiectele ordinelor de modificare a drepturilor salariale, potrivit legii;
    f) examinează contestaţiile procurorilor militari şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi propune măsuri;
    g) organizează examenele şi concursurile pentru încadrarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate al Secţiei parchetelor militare.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Serviciul economico-financiar şi administrativ

    ART. 55
    Biroul de informatică şi financiar-salarizare are următoarele atribuţii:
    a) efectuează analize economice şi face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri şi cheltuieli referitor la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
    b) asigură plata integrală şi la timp a soldelor, salariilor şi a celorlalte drepturi băneşti cuvenite personalului Secţiei parchetelor militare, precum şi al parchetelor militare;
    c) în colaborare cu Serviciul de control, organizare şi personal, stabileşte drepturile de personal şi întocmeşte statele de plată, precum şi proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, după caz, scoaterea de la drepturile băneşti a personalului;
    d) centralizează statele de plată a soldelor, salariilor şi a altor drepturi băneşti şi efectuează reţinerile către bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a contribuţiei pentru pensia suplimentară, ajutorul de şomaj şi altele, întocmind documentele necesare virării acestora, în cotele şi la termenele stabilite;
    e) întocmeşte şi depune documentele privind cheltuielile de personal;
    f) calculează, reţine şi depune garanţiile pentru gestionari;
    g) întocmeşte documentaţia necesară calculării pensiilor;
    h) asigură condiţiile de păstrare în deplină securitate a banilor şi a altor valori, de transport al acestora, precum şi de realizare a operaţiunilor de casă la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
    i) întocmeşte actele justificative de plată a cheltuielilor de delegare şi transport;
    j) execută lucrări privind acordarea avansului pentru mărci poştale, taxe poştale, expertize, deplasări, cheltuieli cu utilităţile şi altele asemenea;
    k) organizează evidenţa operaţiunilor economico-financiare ale Secţiei parchetelor militare şi ale parchetelor militare, efectuează controlul privind modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la patrimoniul unităţii şi asigură informaţiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi gospodărirea mijloacelor financiare şi materiale;
    l) organizează, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi dispoziţiilor Direcţiei financiare din Ministerul Apărării Naţionale, contabilitatea în partidă dublă a activităţii economico-financiare şi de planificare, desfăşurată la Secţia parchetelor militare şi la parchetele militare;
    m) efectuează activităţile de inventariere a patrimoniului;
    n) urmăreşte realizarea decontărilor cu debitorii şi creditorii;
    o) întocmeşte şi depune darea de seamă contabilă şi raportul explicativ;
    p) realizează documentaţia necesară obţinerii resurselor financiare necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a Secţiei parchetelor militare, precum şi a parchetelor militare;
    r) urmăreşte emiterea notelor de recepţie privind bunurile achiziţionate;
    s) stabileşte necesarul de carburanţi şi lubrifianţi, precum şi programul de întreţinere a tehnicii auto din dotare;
    t) urmăreşte întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum şi de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz.
    ART. 56
    Biroul de asigurare logistică, protocol şi administrativ are următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte proiectele planurilor de investiţii, de reparaţii capitale şi curente, precum şi documentaţiile tehnice aferente;
    b) pregăteşte documentaţia necesară pentru achiziţiile de bunuri şi prestările de servicii;
    c) verifică realitatea consumurilor, precum şi cantităţile de materiale din facturile transmise pentru decontare şi execută recepţia bunurilor achiziţionate şi a serviciilor prestate;
    d) răspunde de realizarea măsurilor de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor;
    e) asigură necesarul de mijloace fixe, obiecte de inventar şi alte materiale necesare desfăşurării activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
    f) stabileşte necesarul de rechizite, materiale şi alte bunuri destinate desfăşurării activităţii Secţiei parchetelor militare şi a parchetelor militare;
    g) asigură legătura cu instituţiile publice şi cu societăţile comerciale ce deservesc parchetele militare.
    ART. 57
    Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei.
    ART. 58
    Procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.

    CAP. 7
    Secţia de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidenţă, perfecţionare profesională şi informatică

    SECŢIUNEA 1
    Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei

    ART. 59
    (1) Secţia de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidenţă, perfecţionare profesională şi informatică asigură îndeplinirea atribuţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind activitatea de analiză, studii şi documentare juridică, de cunoaştere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează criminalitatea, precum şi de centralizare şi prelucrare a datelor statistice, structura şi organizarea parchetelor, aplicarea unitară a legilor de către procurori, delegarea procurorilor, numirea şi angajarea celorlalte categorii de personal, precum şi promovarea, detaşarea ori încetarea raporturilor de muncă a acestora, protecţia minorilor, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia magistraţilor, conducerea şi coordonarea profesională a personalului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Public.
    (2) Secţia este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie.
    (3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din secţie, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsurile ce se impun;
    b) repartizează personalului din secţie lucrările şi îl îndrumă în vederea soluţionării acestora;
    c) colaborează cu ceilalţi procurori şefi secţie din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a personalului, cu excepţia magistraţilor;
    d) ţine legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizării sarcinilor privind organizarea concursurilor, selecţionarea, încadrarea, promovarea şi acordarea unor drepturi personalului din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia magistraţilor;
    e) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (4) Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
    a) exercită, în lipsa sau din dispoziţia procurorului şef secţie, atribuţiile acestuia;
    b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (5) Secţia de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidenţă, perfecţionare profesională şi informatică are următoarea structură:
    A. Serviciul de analiză, studii şi documentare, criminologie şi statistică:
    a) Biroul de analiză şi studii;
    b) Biroul de documentare;
    c) Biroul de criminologie;
    d) Biroul de statistică judiciară;
    B. Serviciul de evidenţă şi organizare:
    a) Biroul de resurse umane;
    b) Biroul de evidenţă şi organizare;
    C. Serviciul pentru prevenirea delincvenţei juvenile şi ocrotirea drepturilor minorilor:
    a) Biroul pentru prevenirea delincvenţei juvenile şi ocrotirea minorilor făptuitori şi victime;
    b) Biroul pentru strategie şi implementare privind programele de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile;
    D. Serviciul operaţional de coordonare şi implementare a metodologiilor de urmărire penală:
    a) Biroul operaţional de coordonare şi implementare a metodologiilor de urmărire penală;
    b) Biroul de coordonare a activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
    E. Serviciul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei:
    a) Biroul de analiză şi proiectare sisteme informatice;
    b) Biroul de exploatare şi întreţinere resurse.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Serviciul de analiză, studii şi documentare, criminologie şi statistică

    ART. 60
    Biroul de analiză şi studii exercită următoarele atribuţii:
    a) efectuează studii în legătură cu problemele de drept ridicate de parchete;
    b) examinează actele normative nou-adoptate şi prezintă motivat cazuri de necorelări cu legislaţia în vigoare, în vederea sesizării autorităţilor competente;
    c) efectuează analize privind activitatea desfăşurată de Ministerul Public şi întocmeşte proiecte de ordine cu caracter normativ;
    d) studiază modul de aplicare a legii în domeniile de competenţa Ministerului Public, în special cazurile de aplicare greşită sau neunitară a unor dispoziţii legale, şi prezintă propuneri procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    e) elaborează lucrări cu caracter teoretic şi practic şi acordă sprijinul ştiinţific necesar celorlalte secţii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, serviciilor şi parchetelor în activitatea de pregătire şi perfecţionare profesională a procurorilor şi a celorlalte categorii de personal;
    f) editează, trimestrial, revista "Pro-Lege" şi asigură difuzarea acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţară şi din străinătate;
    g) colaborează cu Secţia de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa pentru cunoaşterea legislaţiei şi sistemelor de drept ale altor state şi întocmeşte lucrări de sinteză privind rolul, atribuţiile şi evoluţia Ministerului Public;
    h) participă la elaborarea ori la dezbaterea proiectelor de acte normative de către autorităţile publice;
    i) participă, prin procurorul şef al Serviciului de analiză, studii şi documentare, criminologie şi statistică, ca membru de drept, la şedinţele Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    j) asigură participarea, fără drept de vot, prin procurorii din cadrul Secţiei de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidenţă, perfecţionare profesională şi informatică, care au întocmit note de studiu, la şedinţele Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    k) întocmeşte lucrările de secretariat ale Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    l) asigură ducerea la îndeplinire a măsurilor luate în şedinţele Consiliului ştiinţific al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind probleme de drept ridicate şi pe cele stabilite de conducerea Ministerului Public în legătură cu valorificarea acestora;
    m) solicită secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celorlalte parchete din teritoriu copii ale unor soluţii în vederea întocmirii unor baze de date pe diverse materii: penal, procesual penal, civil, procesual civil, în vederea valorificării.
    ART. 61
    Biroul de documentare are următoarele atribuţii:
    a) administrează fondul documentar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cooperează în vederea dezvoltării acestuia cu alte compartimente similare din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Consiliul Legislativ;
    b) identifică lucrările nou-apărute, ţinând legătura cu Biblioteca Academiei, Biblioteca Centrală de Stat, Biblioteca Centrală Universitară, bibliotecile facultăţilor de drept şi a Institutului de Cercetări Juridice, cu editurile şi cu alte instituţii de profil, şi propune achiziţionarea acestora;
    c) distribuie secţiilor şi parchetelor jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale şi a curţilor internaţionale;
    d) asigură evidenţa computerizată a fondului documentar, a legislaţiei şi jurisprudenţei şi oferă informaţiile necesare documentării procurorilor, precum şi personalului auxiliar;
    e) sprijină cabinetele de documentare ale parchetelor în organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a activităţii, se preocupă de dotarea acestora cu materiale juridice şi propune măsuri pentru perfecţionarea activităţii lor;
    f) organizează întocmirea de culegeri de acte normative, repertorii, broşuri, buletine informative şi altele, pentru documentarea juridică a procurorilor;
    g) îndrumă şi coordonează activitatea de documentare juridică a parchetelor;
    h) ţine computerizat evidenţa la zi a legislaţiei României şi a ordinelor procurorului general, a altor acte normative de interes general.
    ART. 62
    Biroul de criminologie are următoarele atribuţii:
    a) centralizează, prelucrează şi arhivează informaţiile şi datele statistice privind activitatea infracţională;
    b) efectuează studii privind cauzele care generează şi condiţiile care favorizează infracţiunile împotriva vieţii, infracţiunile de corupţie, criminalitatea organizată şi alte categorii de infracţiuni şi prezintă ministrului justiţiei şi conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie concluziile cercetărilor efectuate, precum şi propuneri privind eliminarea cauzelor criminalităţii şi de perfecţionare a legislaţiei penale;
    c) îndrumă activitatea colectivelor de cercetare criminologică din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi tribunale;
    d) asigură publicarea lucrărilor cu caracter criminologic, întocmite de procurori, în Revista de criminologie, de criminalistică şi penologie şi facilitează comunicarea celor mai valoroase lucrări Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române şi instituţiilor de profil din ţară şi din străinătate;
    e) asigură informaţiile, datele şi materialele necesare conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi altor reprezentanţi ai Ministerului Public, în vederea participării acestora la reuniunile organizate de organismele O.N.U., Consiliul Europei şi de alte organizaţii şi instituţii internaţionale şi naţionale;
    f) în realizarea atribuţiilor sale, colaborează direct cu Institutul Naţional de Criminologie din structura Ministerului Justiţiei şi cu orice alte structuri cu atribuţii criminologice, prin schimb reciproc de informaţii, organizarea de studii, cercetări şi manifestări ştiinţifice comune, precum şi prin orice alte activităţi specifice.
    ART. 63
    Biroul de statistică judiciară are următoarele atribuţii:
    a) stabileşte, în colaborare cu alte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, beneficiare ale datelor statistice, indicatorii statistici privind fenomenul infracţional şi activitatea parchetelor şi propune instituirea, modificarea sau desfiinţarea unor formulare statistice;
    b) centralizează datele din formularele statistice şi controlează exactitatea acestora;
    c) îndrumă activitatea de statistică judiciară a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii;
    d) asigură documentarea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare şi furnizează datele statistice solicitate de secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    e) furnizează date Institutului Naţional de Statistică, cu care păstrează legătura permanent. La solicitarea autorităţilor sau a instituţiilor publice naţionale ori a altor organisme interne şi internaţionale interesate, pune la dispoziţie acestora date statistice privind starea criminalităţii şi activitatea parchetelor, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    f) organizează arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit legii.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Serviciul de evidenţă şi organizare

    ART. 64
    Biroul de resurse umane are următoarele atribuţii:
    a) realizează şi prezintă procurorului general proiectele de ordine de delegare a procurorilor şi personalului auxiliar din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) întocmeşte şi înaintează Consiliului Superior al Magistraturii actele necesare în vederea menţinerii în funcţie a magistraţilor procurori, după împlinirea vârstei de pensionare, precum şi reîncadrarea în funcţie după împlinirea acestei vârste, pentru procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) întocmeşte documentaţia necesară în vederea suspendării din funcţie a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    d) organizează examenele şi concursurile pentru încadrarea şi promovarea personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    e) întocmeşte proiectele ordinelor de numire, promovare, detaşare, trecere în alte sectoare de activitate, de transfer sau de eliberare din funcţie a funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a personalului auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    f) întocmeşte proiectele contractelor individuale de muncă ale personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi examinează îndeplinirea condiţiilor legale pentru acordarea de trepte şi grade;
    g) efectuează cercetări prealabile, exercită, stabileşte şi propune aplicarea unor sancţiuni administrative personalului auxiliar de specialitate şi personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigură documentaţia privind eliberarea acestora din funcţie;
    h) întocmeşte şi prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, precum şi ale personalului auxiliar încadrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    i) examinează contestaţiile procurorilor şi ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale şi luarea altor măsuri administrative;
    j) calculează drepturile băneşti cuvenite procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate ca urmare a majorărilor intervenite, concediilor medicale, suspendării activităţii, pensionării, recalculării pensiilor, acordării salariilor de merit;
    k) acordă asistenţă de specialitate parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici;
    l) asigură gestionarea bazei de date cu privire la stabilirea drepturilor salariale şi ia măsuri în vederea organizării şi dezvoltării carierei funcţionarilor publici;
    m) soluţionează contestaţiile conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici;
    n) centralizează propunerile privind modificarea structurii aparatului Ministerului Public, a statelor de personal şi de funcţii şi întocmeşte documentaţia în vederea aprobării acestora de către Consiliul Superior al Magistraturii.
    ART. 65
    Biroul de evidenţă şi organizare are următoarele atribuţii:
    a) organizează şi ţine evidenţa procurorilor şi a personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu de la toate parchetele, precum şi a modificărilor intervenite ulterior;
    b) ţine evidenţa financiară a tuturor posturilor de procurori, de personal auxiliar de specialitate, contractual şi de funcţionari publici, avizări funcţii publice, fişe ale postului, transfer;
    c) ţine evidenţa şi operează ordinele procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel privind personalul auxiliar de specialitate, contractual şi funcţionarii publici din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    d) întocmeşte şi depune la organele de stat competente dosarele de pensionare, precum şi documentaţia cerută de lege privind alte probleme legate de pensionare;
    e) ţine evidenţa militară a rezerviştilor şi întocmeşte lucrările de mobilizare la locul de muncă;
    f) întocmeşte, completează, păstrează şi ţine evidenţa carnetelor de muncă ale procurorilor şi personalului de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi le calculează vechimea în muncă;
    g) întocmeşte rapoartele anuale cu privire la gestiunea funcţiei şi a funcţionarilor publici;
    h) participă în comisiile de concurs şi în comisiile de soluţionare a contestaţiilor privind funcţionarii publici, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    i) participă la fundamentarea proiectului bugetului de cheltuieli al Ministerului Public;
    j) arhivează, păstrează, selecţionează şi elimină documentele, potrivit Nomenclatorului arhivistic;
    k) organizează efectuarea examenului medical prevăzut de lege de către candidaţi, precum şi a controlului medical periodic prevăzut de Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 5 din 20 ianuarie 2003, pentru personalul Ministerului Public;
    l) întocmeşte legitimaţiile de serviciu.

SECŢIUNEA a 4-a
    Serviciul pentru prevenirea delincvenţei juvenile şi ocrotirea drepturilor minorilor

    ART. 66
    Biroul pentru prevenirea delincvenţei juvenile şi ocrotirea minorilor făptuitori şi victime are următoarele atribuţii:
    a) elaborează note de studii cu privire la problemele controversate din practica judiciară privind cauzele cu minori;
    b) evidenţiază eventualele necorelări cu legislaţia în vigoare, referitoare la minori;
    c) demarează programe de pregătire şi perfecţionare proprii, specifice Ministerului Public, în conformitate cu programele Institutului Naţional al Magistraturii;
    d) evidenţiază măsurile de ocrotire luate faţă de minorii neinfractori şi întocmeşte evidenţa cauzelor în care sunt implicaţi minori;
    e) elaborează măsuri şi strategii care să vizeze îmbunătăţirea activităţii parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie;
    f) participă la toate acţiunile organizate de Ministerul Justiţiei, inclusiv la întâlnirile grupului de lucru constituit în vederea coordonării activităţii privind instanţele pentru minori;
    g) realizează lucrări cu caracter teoretic şi practic de informare cu privire la funcţionarea mecanismului de investigare a cauzelor cu minori, victime şi infractori, precum şi cu privire la serviciile de asistenţă socială şi psihologică oferite de instituţiile guvernamentale;
    h) realizează manuale de îndrumare practică a poliţiştilor, procurorilor, judecătorilor şi a lucrătorilor sociali implicaţi în sistemul justiţiei pentru minori;
    i) colaborează cu serviciile sociale specializate în protecţia drepturilor şi intereselor minorilor, pentru o mai bună funcţionare a activităţii parchetelor, respectiv a tribunalelor pentru minori, prin încheierea de protocoale şi acorduri de colaborare şi cooperare;
    j) elaborează propuneri în scopul îmbunătăţirii actelor normative aplicabile în domeniu, în vederea creării unor norme de drept substanţial şi procesual specifice minorilor, derogatorii de la dreptul comun;
    k) evidenţiază trimestrial încălcarea drepturilor minorilor la instanţe şi parchete;
    l) ţine şi publică periodic jurisprudenţa în cauzele cu minori;
    m) colaborează direct cu Biroul de criminologie, cu Institutul Naţional de Criminologie din structura Ministerului Justiţiei şi cu orice alte structuri cu atribuţii criminologice, prin schimb reciproc de informaţii, organizarea de studii, cercetări şi manifestări ştiinţifice comune, precum şi prin orice alte activităţi reciproc avantajoase;
    n) identifică mijloacele legale prin care Ministerul Public apără drepturile şi interesele minorilor, exercită controlul asupra modului în care parchetele îşi îndeplinesc atribuţiile în acest domeniu şi informează conducerea secţiei asupra lipsurilor constatate;
    o) colaborează cu celelalte autorităţi ale statului în aplicarea prevederilor legale privind adopţiile, ocrotirea părintească şi ocrotirea copiilor aflaţi în dificultate.
    ART. 67
    Biroul pentru strategie şi implementare privind programele de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile exercită următoarele atribuţii:
    a) elaborează studii privind cauzele şi particularităţile delincvenţei juvenile, precum şi ale violenţei în familie şi formulează propuneri concrete pentru elaborarea de metode şi strategii în vederea combaterii acestor fenomene;
    b) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale acreditate în domeniu, cu instituţiile şi serviciile implicate în protecţia drepturilor şi intereselor minorilor, în vederea elaborării unor propuneri şi strategii comune de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor;
    c) elaborează propuneri în vederea îmbunătăţirii actelor normative aplicabile în domeniu.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Serviciul operaţional de coordonare şi implementare a metodologiilor de urmărire penală
              - Centrul operaţional naţional -

    ART. 68
    Biroul operaţional de coordonare şi implementare a metodologiilor de urmărire penală are următoarele atribuţii:
    a) elaborează metodologia privind activitatea de urmărire penală în cauze complexe privind criminalitatea organizată şi terorismul;
    b) organizează şi administrează baza de date privind criminalitatea organizată şi terorismul;
    c) desfăşoară activităţi specifice de pregătire a procurorilor şi potrivit programelor Institutului Naţional al Magistraturii.
    ART. 69
    Biroul de coordonare a activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală are următoarele atribuţii:
    a) examinează soluţiile de achitare şi restituire, precum şi soluţiile de netrimitere în judecată, pe baza informărilor parchetelor, şi întocmeşte analize periodice pronunţate în această materie;
    b) ţine evidenţa jurisprudenţei şi întocmeşte trimestrial un buletin al jurisprudenţei, pe care îl pune la dispoziţie Serviciului de analiză, studii şi documentare, criminologie şi statistică, pentru a fi adus la cunoştinţă secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celorlalte parchete;
    c) întocmeşte evaluarea semestrială şi anuală a stării infracţionale în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, în vederea identificării şi eliminării deficienţelor privind cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, materialele întocmite în acest sens urmând a fi transmise parchetelor din ţară;
    d) efectuează analize criminologice ale fenomenelor de contrafacere şi piraterie, în colaborare cu Biroul de criminologie, pentru identificarea factorilor care generează faptele de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, în scopul prevenirii criminalităţii în domeniu.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Serviciul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei

    ART. 70
    Serviciul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei conduce şi coordonează profesional personalul de specialitate informatică din cadrul Ministerului Public şi îşi exercită atribuţiile prin Biroul de analiză şi proiectare sisteme informatice şi Biroul de exploatare şi întreţinere resurse.
    ART. 71
    Biroul de analiză şi proiectare sisteme informatice are următoarele atribuţii:
    a) coordonează activitatea de informatică la nivelul Ministerului Public;
    b) coordonează proiectele şi contractele privind activitatea de informatică în care este implicat Ministerul Public;
    c) coordonează aspectele legate de cariera specialiştilor IT (recrutare, promovare, instruire, specializare) la nivelul Ministerului Public;
    d) realizează proiectele informatice ce vizează informatizarea Ministerului Public (analiză, proiectare, realizare, implementare);
    e) administrează bazele de date;
    f) elaborează planul de mentenanţă a bazelor de date, asigurând salvarea sau restaurarea datelor în caz de incident ori de dezastru;
    g) realizează şi întreţine pagina de Internet a Ministerului Public, pe care o actualizează lunar.
    ART. 72
    Biroul de exploatare şi întreţinere resurse are următoarele atribuţii:
    a) realizează şi administrează reţelele de calculatoare;
    b) asigură service hardware şi software pentru echipamentele din dotare;
    c) monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT la nivelul Ministerului Public;
    d) participă la realizarea caietelor de sarcini, în vederea achiziţionării de produse informatice (hardware şi software);
    e) participă la recepţionarea sistemelor de calcul achiziţionate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    f) instruieşte personalul în utilizarea software-ului de aplicaţie (ECRIS, Lex etc.);
    g) instalează, configurează şi administrează sistemele de operare utilizate în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Windows 9.x/2000/XP/2000 Server, Linux etc.);
    h) instalează şi configurează serverele, staţiile de lucru, imprimantele, echipamentele din reţelele locale structurate (HUB-uri, switch-uri, modemuri, routere);
    i) configurează, întreţine şi monitorizează sistemul de comunicaţii de date al Ministerului Public (WAN);
    j) realizează şi întreţine sistemul de mesagerie al Ministerului Public, prin WAN-ul existent;
    k) asigură suport tehnic specialiştilor IT din unităţile Ministerului Public: deplasări, control şi intervenţii de la distanţă, service pack-uri;
    l) participă la evenimentele IT importante: seminarii, simpozioane, prezentări;
    m) realizează activităţi de autoperfecţionare permanentă.
    ART. 73
    Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei.
    ART. 74
    Procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.

    CAP. 8
    Secţia de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa

    SECŢIUNEA 1
    Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei

    ART. 75
    (1) Secţia de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa exercită atribuţiile care revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în activitatea de informare publică şi în raporturile cu mass-media, realizează activităţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public, în special cele privind asistenţa judiciară internaţională, precum şi cele de protocol.
    (2) Secţia este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie.
    (3) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) organizează, coordonează şi controlează activitatea personalului din secţie;
    b) repartizează lucrări personalului secţiei şi îl îndrumă în vederea rezolvării lor;
    c) asigură informarea operativă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la reflectarea în documentele organizaţiilor şi organismelor internaţionale a situaţiei stării infracţionale din România şi a acţiunilor de combatere a acesteia;
    d) participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor complexe sau de importanţă deosebită, date în competenţa secţiei;
    e) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (4) Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
    a) exercită, în lipsa procurorului şef secţie, atribuţiile acestuia;
    b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 76
    Secţia de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa are următoarea structură:
    A. Serviciul de cooperare internaţională:
    a) Biroul de cooperare şi programe internaţionale;
    b) Biroul de asistenţă judiciară internaţională;
    B. Serviciul de informare publică, relaţii cu presa şi protocol:
    a) Biroul de informare publică;
    b) Biroul relaţii cu presa;
    c) Biroul de protocol. Biroul de protocol este condus de un şef birou.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Serviciul de cooperare internaţională

    ART. 77
    Biroul de cooperare şi programe internaţionale îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte şi supune spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din străinătate ori organismele internaţionale; pregăteşte, în vederea negocierii şi semnării, proiectele protocoalelor de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţiile similare din alte state; urmăreşte modul de realizare a acordurilor şi protocoalelor în vigoare; se îngrijeşte de redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu organismele internaţionale şi asigură participarea reprezentanţilor parchetelor la conferinţele, simpozioanele, întrunirile şi la alte asemenea manifestări în care se dezbat probleme specifice activităţii acestora; urmăreşte întocmirea de rapoarte şi informări în legătură cu vizitele efectuate în străinătate de reprezentanţii Ministerului Public, pe care le prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; reţine cele mai importante probleme, aspecte şi concluzii desprinse din vizitele în străinătate ale reprezentanţilor Ministerului Public şi propune măsuri pentru valorificarea lor în revistele de specialitate;
    b) întocmeşte periodic informări şi studii în legătură cu reglementările din legislaţia statelor europene şi a altor state privind instituţia "Ministerului Public" şi face propuneri în vederea armonizării legislaţiei interne cu reglementările internaţionale;
    c) urmăreşte modul de participare a procurorilor la stagii de pregătire organizate în străinătate;
    d) efectuează traducerea unor materiale adresate Ministerului Public;
    e) ţine evidenţa procurorilor care cunosc limbi străine şi care pot fi folosiţi în activităţile organizate de Ministerul Public;
    f) asigură legăturile cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi consulatele străine acreditate în România, în realizarea unor atribuţii ale parchetelor;
    g) sprijină activitatea de primire în audienţă de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a diplomaţilor ori a reprezentanţilor organismelor internaţionale şi urmăreşte transmiterea în timp util a răspunsurilor; din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, îi primeşte în audienţă pe membrii corpului diplomatic şi consular străin din România, precum şi pe reprezentanţii organismelor internaţionale şi redactează proiectele de răspunsuri scrise solicitate de aceştia;
    h) ţine evidenţa programelor de asistenţă oferite de Uniunea Europeană şi de alte instituţii internaţionale sau naţionale şi asigură gestionarea eficientă a acestora, precum şi întocmirea rapoartelor sau a răspunsurilor la termenele stabilite;
    i) răspunde de organizarea unor activităţi (conferinţe, seminarii, simpozioane etc.) cu caracter internaţional ce se desfăşoară în România şi care interesează Ministerul Public;
    j) pregăteşte şi furnizează informaţiile juridice solicitate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România; asigură rezolvarea cererilor autorităţilor, instituţiilor, organismelor sau ale altor persoane străine prin care se solicită Ministerului Public acte, date sau informaţii care urmează să fie utilizate în alte ţări;
    k) îndeplineşte atribuţiile de legătură cu "Eurojust".
    ART. 78
    Biroul de asistenţă judiciară internaţională are următoarele atribuţii:
    a) răspunde de efectuarea lucrărilor şi de îndeplinirea obligaţiilor ce revin Ministerului Public în domeniul asistenţei judiciare internaţionale, în conformitate cu Legea nr. 302/2004 şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte;
    b) ţine evidenţa convenţiilor în care este stipulat principiul reciprocităţii în acest domeniu;
    c) întocmeşte şi răspunde de documentele şi formalităţile necesare soluţionării tuturor cererilor de asistenţă judiciară internaţională, în materie de extrădare activă şi pasivă, privind transferul de proceduri în materie penală, solicitate de autorităţile competente, româneşti şi străine, a cererilor privind comisiile rogatorii internaţionale, precum şi privind comunicarea altor acte procedurale, formulate de autorităţile române şi străine, privind cererile de arestare provizorie, în cazul cererilor de extrădare activă, precum şi referitoare la preluarea activităţii de urmărire penală;
    d) îndeplineşte funcţia de magistrat de legătură cu instituţiile similare din alte ţări.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Serviciul de informare publică, relaţii cu presa şi protocol

    ART. 79
    Biroul de informare publică are următoarele atribuţii:
    a) realizează activităţi de informare publică periodică asupra evoluţiei cercetărilor penale în diferite cauze, cu aprobarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) ţine legătura permanentă cu procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu procurorii şefi secţii şi cu conducătorii parchetelor din teritoriu, pentru obţinerea de informaţii necesare reflectării obiective a activităţii procurorilor;
    c) asigură materialele necesare prezentării pe Internet a activităţii Ministerului Public;
    d) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de informare publică;
    e) întocmeşte şi actualizează anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, buletinul informativ, potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
    f) centralizează rapoartele întocmite de parchete şi le transmite Ministerului Informaţiilor Publice.
    ART. 80
    Biroul relaţii cu presa îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) mijloceşte şi facilitează relaţiile reprezentanţilor Ministerului Public cu cei ai mass-media;
    b) prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori adjuncţilor săi cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-media;
    c) organizează conferinţe de presă ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi adjuncţilor săi;
    d) răspunde de acreditarea reprezentanţilor mass-media pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi organizează modalităţile practice de transmitere a informaţiilor privind activitatea Ministerului Public;
    e) furnizează ziariştilor orice informaţie de interes public;
    f) acordă acreditarea ziariştilor şi a reprezentanţilor mass-media;
    g) asigură difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferinţe de presă, interviuri sau briefinguri;
    h) difuzează ziariştilor dosare de presă legate de evenimente sau de activităţi ale Ministerului Public;
    i) refuză sau retrage acreditarea unui ziarist; motivele refuzului sau ale retragerii acreditării pot privi numai săvârşirea de fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii Ministerului Public şi nu opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist;
    j) asigură organismului de presă, în cazul retragerii acreditării unui ziarist, obţinerea acreditării pentru un alt ziarist;
    k) realizează activităţi de informare asupra evoluţiei cercetărilor penale în diferite cauze şi furnizează, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, datele şi informaţiile noi;
    l) ţine legătura permanentă cu procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu procurorii şefi secţie şi cu conducătorii parchetelor din teritoriu, pentru obţinerea de informaţii veridice, necesare reflectării corecte şi obiective a activităţii procurorului de către mass-media;
    m) îndeplineşte oficiul de purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    n) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă şi le difuzează operativ mass-media, după aprobarea lor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    o) monitorizează informaţiile difuzate de mass-media locale şi naţionale şi identifică ştirile care au un impact negativ asupra activităţii şi imaginii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau procurorilor din cadrul acestuia, verifică veridicitatea informaţiilor şi asigură, după caz, informarea corectă a opiniei publice sau exprimă poziţia Ministerului Public faţă de problemele semnalate.
    ART. 81
    Biroul de protocol exercită următoarele atribuţii:
    a) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor străine care vizitează România, la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii, şi ia măsurile necesare pentru asigurarea de interpreţi (traducători);
    b) organizează protocolul delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public;
    c) asigură formalităţile la plecarea în străinătate a reprezentanţilor Ministerului Public;
    d) păstrează legătura cu reprezentanţii instituţiilor române competente şi asigură accesul autoturismelor Ministerului Public în locurile de parcare restrictivă.
    ART. 82
    Procurorul şef serviciu are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei.
    ART. 83
    Procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.

    CAP. 9
    Secţia relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiară şi administrativă

    SECŢIUNEA 1
    Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei

    ART. 84
    Secţia relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiară şi administrativă îndeplineşte atribuţiile ce revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu activitatea de primire în audienţă, rezolvarea cererilor, plângerilor şi sesizărilor, organizarea evidenţei şi circulaţiei corespondenţei, a arhivei, asigurarea Secretariatului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurarea condiţiilor materiale şi a fondurilor necesare desfăşurării activităţii parchetelor, precum şi rezolvarea problemelor economico-administrative ale Ministerului Public.
    ART. 85
    (1) Secţia este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un manager economic.
    (2) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) organizează, coordonează şi controlează activitatea personalului din secţie;
    b) repartizează lucrările personalului secţiei şi desemnează grefierii cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei;
    c) examinează corespondenţa şi lucrările primite şi le repartizează compartimentelor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, dispune trimiterea acestora spre soluţionare instituţiilor competente potrivit legii, înştiinţând petiţionarii;
    d) organizează activitatea de primire în audienţă a cetăţenilor şi, după caz, acordă audienţă petiţionarilor;
    e) aduce la cunoştinţă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie problemele deosebite care apar în timpul audienţelor;
    f) coordonează şi îndrumă activitatea Departamentului economico-financiar;
    g) îndeplineşte orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    h) în lipsa procurorului şef secţie, coordonarea activităţii procurorilor se realizează de către procurorul şef al Serviciului relaţii cu publicul şi secretariatul general.
    (3) Managerul economic are următoarele atribuţii:
    a) organizează, coordonează şi controlează activitatea Departamentului economico-financiar;
    b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) în lipsa procurorului şef secţie, exercită atribuţiile ce îi revin acestuia numai cu privire la Departamentul economico-financiar;
    d) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 86
    (1) Secţia relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiară şi administrativă are următoarea structură:
    A. Serviciul relaţii cu publicul şi secretariatul general;
    B. Departamentul economico-financiar; acesta este condus de managerul economic, care este subordonat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, coordonat de procurorul şef secţie şi este ajutat de un director economic şi de un director tehnic; această structură execută sarcinile specifice privind activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi atribuţiile legale privind execuţia bugetară, aprovizionarea tehnico-materială şi activitatea de investiţii pentru celelalte parchete şi are în componenţă următoarele servicii:
    a) Serviciul financiar, contabilitate şi salarizare;
    b) Serviciul buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare;
    c) Serviciul investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii;
    d) Serviciul administrativ şi gestiuni.
    (2) Serviciile sunt conduse de şefi serviciu, cu excepţia Serviciului relaţii cu publicul şi secretariatul general, care este condus de un procuror şef serviciu.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Serviciul relaţii cu publicul şi secretariatul general

    ART. 87
    Serviciul relaţii cu publicul şi secretariatul general îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) organizează, programează şi realizează activităţile de primire în audienţă a cetăţenilor la procurorii şefi secţie sau la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori la adjuncţii acestuia;
    b) aduce la cunoştinţă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv procurorilor şefi secţie, problemele deosebite în cadrul audienţelor;
    c) examinează şi repartizează secţiilor şi serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi celorlalte parchete corespondenţa de competenţa lor şi transmite celorlalte autorităţi şi instituţii publice lucrările de competenţa acestora, potrivit legii, înştiinţând petiţionarii;
    d) realizează funcţia de registratură generală, înregistrează corespondenţa adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjuncţilor săi şi secţiilor;
    e) organizează şi coordonează activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulaţie şi păstrare a lucrărilor din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    f) realizează activităţile de arhivă, potrivit legii.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Departamentul economico-financiar

    ART. 88
    Serviciul financiar, contabilitate şi salarizare are următoarele atribuţii:
    1. în ceea ce priveşte operaţiunile de trezorerie:
    a) urmăreşte şi răspunde de execuţia plăţilor de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare;
    b) întocmeşte documentele de plată pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementărilor, şi virează sumele cuvenite;
    c) urmăreşte decontarea sumelor încasate pe carduri;
    d) efectuează ridicările şi depunerile de numerar în conturile proprii;
    e) verifică operaţiunile consemnate de Trezoreria Statului în extrasele de cont;
    f) urmăreşte încasarea cotelor-părţi ale cheltuielilor comune din imobilul deţinut;
    g) efectuează plata drepturilor băneşti ale salariaţilor şi răspunde pentru corecta întocmire a formelor de plată;
    h) verifică şi înregistrează în contabilitate documentele care stau la baza operaţiunilor de încasare şi plăţi cuprinse în registrul de casă;
    i) urmăreşte corectitudinea încasărilor şi efectuării decontărilor cu alţi ordonatori de credite;
    j) urmăreşte efectuarea decontărilor cu persoanele fizice şi juridice;
    k) ţine evidenţa încasărilor şi plăţilor prin casă, precum şi a celorlalte bunuri şi valori;
    l) îndeplineşte orice alte atribuţii de natură financiară prevăzute de lege;
    2. în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale:
    a) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale, aferente drepturilor salariale;
    b) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi răspunde pentru corecta întocmire a acestora;
    c) răspunde de execuţia de casă a bugetului aprobat de ordonatorul principal de credite pentru activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    d) verifică deconturile de cheltuieli în lei sau în valută şi le supune aprobării conducerii secţiei;
    3. în ceea ce priveşte relaţia cu salariaţii:
    a) întocmeşte documentele pentru plata drepturilor salariale şi a altor drepturi care decurg din raporturile de muncă;
    b) întocmeşte şi depune fişele fiscale prevăzute de lege;
    c) calculează drepturile băneşti cuvenite salariaţilor, pe baza notelor, deciziilor şi a fişelor de prezenţă primite de la Compartimentul de resurse umane şi formare profesională, în vederea achitării acestora la datele stabilite prin contractul colectiv de muncă sau prin reglementările legale în domeniu;
    d) eliberează adeverinţele solicitate de salariaţi.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Serviciul buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare

    ART. 89
    Serviciul buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare exercită următoarele atribuţii:
    1. în ceea ce priveşte înregistrările în contabilitate:
    a) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul unităţii;
    b) înregistrează cronologic în contabilitate operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau de intrare în instituţie, şi sistematic în conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul Registrului-jurnal;
    c) ţine evidenţa angajamentelor bugetare şi legale;
    d) verifică documentele şi efectuează contabilizarea salariilor şi a decontărilor cu personalul, precum şi a celor privind asigurările de sănătate.
    2. în ceea ce priveşte inventarierea patrimoniului:
    a) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de valorificarea rezultatelor acesteia;
    b) inventariază patrimoniul, care cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv, şi asigură înregistrarea acestora în Registrul-inventar, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil şi potrivit normelor legale;
    c) inventariază bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în păstrare ori în custodie sau pentru alte scopuri în incintă;
    d) înregistrează în contabilitate, ca plusuri sau minusuri, diferenţele dintre soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor respective şi stocurile constatate cu ocazia inventarierii, după efectuarea în prealabil a compensărilor admise, numai în cazurile în care există riscul de confuzie între acestea pentru aceeaşi perioadă de gestiune;
    3. în ceea ce priveşte evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii anuale:
    a) evaluează la valoarea contabilă bunurile de natura imobilizărilor, stocurile şi celelalte bunuri, la preţurile la care acestea au fost înregistrate în contabilitate la intrarea în patrimoniu;
    b) întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fără mişcare şi înaintează propuneri pentru valorificarea lor;
    c) stabileşte creanţele şi obligaţiile incerte şi în litigiu şi propune măsurile corespunzătoare pentru lichidarea lor;
    d) evaluează la valoarea lor nominală creanţele şi obligaţiile faţă de terţi;
    e) evaluează la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei;
    f) evaluează la valoarea de utilitate creanţele şi obligaţiile incerte şi în litigiu, stabilită în funcţie de valoarea lor posibil de încasat, respectiv de plată;
    g) evaluează la cursul în vigoare creanţele, obligaţiile, precum şi disponibilităţile în devize;
    4. în ceea ce priveşte situaţiile lunare, trimestriale şi anuale:
    a) răspunde de întocmirea dărilor de seamă contabile, potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice;
    b) stabileşte totalul sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecărui cont;
    c) întocmeşte balanţa de verificare, asigurând egalitatea dintre totalul sumelor debitoare şi creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor;
    d) verifică şi centralizează balanţele lunare de verificare analitică;
    e) întocmeşte situaţia financiară anuală, inclusiv situaţia patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi pasivelor, precum şi a cheltuielilor, veniturilor şi excedentului sau deficitului;
    5. în ceea ce priveşte activitatea de analiză economică:
    a) întocmeşte pentru managerul economic informări şi analize privind situaţia principalilor indicatori economico-financiari şi de eficienţă (lunar şi anual);
    b) întocmeşte situaţia operativă a încasărilor din extrasele conturilor de trezorerie şi din registrul de casă;
    c) întocmeşte note, informări şi analize dispuse de conducerea instituţiei;
    d) asigură aplicarea legislaţiei în acest domeniu şi aduce la cunoştinţă conducerii apariţia unor situaţii financiare neprevăzute;
    6. în ceea ce priveşte controlul financiar preventiv propriu (CFPP), din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale pentru instituţie faţă de persoane fizice sau juridice, acesta se exercită de către persoana împuternicită, avizată de Ministerul Finanţelor Publice, prin viza de control financiar preventiv propriu asupra documentelor stabilite prin cadrul specific instituţiei. Verificarea constă în analiza sistematică a operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu din punct de vedere al legislaţiei, reglementării şi al încadrării în limitele prevederilor bugetare stabilite.
    ART. 90
    Serviciul buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare exercită, de asemenea, următoarele atribuţii:
    a) primeşte şi analizează propunerile ordonatorilor terţiari şi secundari de credite din Ministerul Public şi întocmeşte proiectul de buget şi notele de fundamentare;
    b) repartizează anual, trimestrial şi lunar, pe ordonatori de credite subordonaţi, indicatorii financiari aprobaţi prin legea bugetului de stat pe anul respectiv şi propune spre aprobare managerului economic proiectele de buget ale ordonatorilor de credite, după care le comunică în termen acestora;
    c) deschide lunar credite, efectuează repartizări şi retrageri de credite, precum şi virări între articole pe trimestre de credite, începând cu semestrul II;
    d) întocmeşte documentaţia de fundamentare a propunerilor de participare anuală a bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public;
    e) întocmeşte situaţiile privind execuţia de casă a bugetului;
    f) centralizează situaţiile financiare ale ordonatorilor de credite subordonaţi şi întocmeşte situaţia financiară centralizată pe care o depune la Ministerul Finanţelor Publice;
    g) întocmeşte lunar monitorizarea cheltuielilor de personal, materiale şi de capital;
    h) asigură evidenţa operaţiunilor privind mijloacele extrabugetare;
    i) întocmeşte rapoartele de analiză economică pe bază de bilanţ şi propune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii financiar-contabile.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Serviciul investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii

    ART. 91
    Serviciul investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii are următoarele atribuţii:
    a) participă la achiziţionarea echipamentelor necesare Ministerului Public, oferind asistenţă tehnică;
    b) întocmeşte proiectul planului de investiţii, în funcţie de obiectivele stabilite, defalcat pe trimestre şi pe luni, şi urmăreşte realizarea acestuia după aprobare;
    c) participă la efectuarea de prospectări de teren şi de releveuri în scopul alegerii amplasamentelor pentru investiţiile imobiliare, atunci când este cazul;
    d) participă la selectarea ofertelor potenţialilor proiectanţi, executori de investiţii şi furnizori, cu ocazia licitaţiilor şi selecţiilor de oferte ocazionate;
    e) urmăreşte asigurarea studiilor tehnico-economice pentru investiţiile planificate;
    f) analizează periodic stadiul lucrărilor şi propune măsuri de încadrare în termen;
    g) asigură îndrumarea şi supravegherea tehnică în realizarea investiţiilor şi întocmeşte situaţiile periodice privind stadiul de realizare a acestora;
    h) asigură gestionarea documentaţiei tehnico-economice pentru lucrările de investiţii;
    i) încheie cu organele de specialitate procesele-verbale de recepţie şi urmăreşte funcţionarea investiţiei în perioada de probă şi de garanţie;
    j) fundamentează necesarul de credite bugetare pentru investiţii, în vederea elaborării proiectului anual de buget pentru Ministerul Public;
    k) întocmeşte, supune aprobării şi transmite ordonatorilor terţiari de credite listele obiectivelor de investiţii aprobate prin legea bugetului de stat;
    l) verifică documentaţia tehnico-economică privind lucrările de investiţii, de reparaţii curente şi capitale la parchete, precum şi la sediile instanţelor unde funcţionează parchete şi le avizează potrivit legii;
    m) ţine la zi evidenţa lucrărilor aflate în derulare şi a celor ce urmează a fi începute;
    n) asigură obţinerea avizelor şi a aprobărilor necesare de la autorităţile competente, pentru efectuarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii;
    o) controlează pe teren lucrările în derulare, efectuând măsurători, sondaje şi orice alte verificări, şi propune măsuri corespunzătoare pentru eliminarea neregulilor constatate;
    p) efectuează lucrările de întreţinere a clădirii, a instalaţiilor, precum şi a întregii baze logistice a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    r) controlează funcţionarea utilajelor, a staţiilor de hidrofor şi a celor de joasă tensiune, a instalaţiilor termice, electrice şi sanitare.
    ART. 92
    De asemenea, Serviciul investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii exercită următoarele atribuţii:
    a) analizează propunerile ordonatorilor terţiari de credite din Ministerul Public şi întocmeşte proiectul de buget şi notele de fundamentare, potrivit legii;
    b) întocmeşte lucrările de repartizare, pe trimestre şi pe ordonatori de credite, a indicatorilor financiari aprobaţi prin legea bugetului de stat şi propune spre aprobare proiectele de buget ale ordonatorilor de credite;
    c) rezolvă problemele apărute în legătură cu operaţiunile privind deschiderea de credite;
    d) realizează documentaţia de fundamentare a propunerilor de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Ministerului Public;
    e) întocmeşte situaţiile privind execuţia de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli;
    f) centralizează dările de seamă contabile ale Ministerului Public şi întocmeşte bilanţul centralizat;
    g) centralizează nevoile de aprovizionare ale instituţiei ori bunurile necesare desfăşurării activităţii şi întocmeşte Programul anual de activităţi publice;
    h) organizează procedurile legale de achiziţii publice;
    i) întocmeşte angajamentele bugetare şi legale pentru achiziţiile publice organizate, pe care le supune aprobării ordonatorului de credite (managerului economic), după obţinerea vizei de control financiar preventiv;
    j) întocmeşte rapoartele legale privind procedurile de achiziţii desfăşurate;
    k) urmăreşte executarea întocmai şi la timp a contractelor;
    l) asigură respectarea normelor de pază contra incendiilor şi a celor de protecţie a muncii; întocmeşte planurile de pază contra incendiilor şi de înlăturare a efectelor fenomenelor naturale periculoase;
    m) propune luarea măsurilor pentru protecţia muncii, precum şi de prevenire şi stingere a incendiilor şi asigură cunoaşterea şi aplicarea acestora de către personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Serviciul administrativ şi gestiuni

    ART. 93
    Serviciul administrativ şi gestiuni îşi desfăşoară activitatea în baza legislaţiei în vigoare privitoare la finanţele publice, achiziţiile publice de produse, servicii şi lucrări şi exercită următoarele atribuţii:
    a) administrează şi gestionează bunurile mobile şi imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deţinute;
    b) organizează gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a mărfurilor, a materialelor şi pieselor de schimb, a carburanţilor, lubrifianţilor şi a altor valori materiale aflate în dotare şi asigură înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe;
    c) urmăreşte folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea nevoilor instituţiei, potrivit destinaţiei acestora;
    d) organizează şi controlează modul de ţinere a evidenţei operative de către gestionari şi ia măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor legale de gestionare;
    e) organizează întreţinerea şi efectuarea reparaţiilor pentru clădiri, dotări şi alte active din patrimoniul instituţiei, în regie proprie sau cu terţi;
    f) urmăreşte încheierea şi derularea contractelor de întreţinere-reparaţii (service) pentru utilajele şi instalaţiile din dotare, confirmând îndeplinirea obligaţiilor în vederea efectuării plăţii;
    g) negociază, propune şi urmăreşte executarea în bune condiţii a contractelor de prestări de servicii încheiate;
    h) participă la acţiunile de inventariere a bunurilor şi valorilor pe care le gestionează şi formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe şi obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum şi cu alte bunuri;
    i) face propuneri de casare a bunurilor din dotare la comisiile de inventariere, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, şi asigură valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor, pentru care se obţine aprobare;
    j) asigură condiţii corespunzătoare de lucru pentru salariaţi;
    k) organizează activităţile prevăzute la lit. a) - i), pentru care are dotări şi personal, iar pentru alte activităţi necesare propune încheierea de contracte de prestări de servicii cu terţi şi urmăreşte realizarea acestora, confirmând plata;
    l) depozitează şi distribuie mărfurile, piesele de schimb şi carburanţii, pe care le preia în gestiune şi le eliberează pe baza bonurilor de consum;
    m) organizează activitatea de exploatare a parcului auto propriu, asigurând condiţiile de garare şi urmărirea consumului de carburanţi şi de lubrifianţi, cu încadrarea în normele de consum, şi întocmeşte evidenţa operativă;
    n) organizează gestionarea arhivei aferente activităţii proprii şi asigură condiţiile de păstrare, potrivit termenelor prevăzute în Nomenclatorul arhivistic;
    o) acordă viza "Bun de plată".
    ART. 94
    De asemenea, Serviciul administrativ şi gestiuni exercită următoarele atribuţii:
    a) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de întreţinere, materiale şi de capital pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    b) organizează şi asigură achiziţionarea bunurilor necesare activităţii, potrivit legii;
    c) asigură transportul de persoane şi de materiale, precum şi întreţinerea şi exploatarea autoturismelor din dotarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    d) emite foile de parcurs;
    e) întocmeşte fişa activităţii zilnice pentru parcul auto, precum şi situaţia privind consumul de carburanţi din cursul lunii, pentru fiecare autoturism, pe care o depune la Serviciul financiar, contabilitate şi salarizare, dări de seamă contabile şi analize economice, la sfârşitul lunii;
    f) verifică, în prima zi a lunii, stocul de carburanţi pentru fiecare autoturism şi consemnează stocul existent într-un proces-verbal;
    g) asigură reparaţiile curente, întreţinerea, curăţenia şi administrarea sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    h) întocmeşte anual, pe camere, listele privind inventarierea bunurilor, iar periodic, referatele pentru procurarea de materiale şi obiecte de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor de resort ori din oficiu;
    i) conduce evidenţa gestionară a patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    j) asigură, împreună cu trupele de jandarmi, securitatea şi paza sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    k) orice alte atribuţii dispuse de managerul economic.
    ART. 95
    Şeful serviciului are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei.
    ART. 96
    Şeful biroului are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.

CAP. 10
    Secţia de inspecţie

    SECŢIUNEA 1
    Conducerea, structura şi atribuţiile secţiei

    ART. 97
    Secţia de inspecţie îndeplineşte atribuţiile care revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu controlul asupra activităţii procurorilor din cadrul Ministerului Public, care se realizează potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 98
    (1) Secţia este condusă de un procuror şef secţie ajutat de un procuror şef adjunct secţie.
    (2) Procurorul şef secţie are următoarele atribuţii:
    a) organizează anual controlul de fond asupra activităţii secţiilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor de pe lângă curţile de apel;
    b) organizează efectuarea controalelor tematice la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângă curţile de apel, dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) analizează concluziile controalelor de fond şi tematice efectuate la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sinteze asupra constatărilor şi propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
    d) analizează concluziile controalelor de fond şi tematice efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi valorifică constatările;
    e) exercită îndrumarea metodologică a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
    f) întocmeşte, împreună cu Secţia de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidenţă, perfecţionare profesională şi informatică, analize semestriale şi anuale;
    g) exercită orice alte atribuţii delegate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de ministrul justiţiei, potrivit legii.
    (3) Procurorul şef adjunct secţie are următoarele atribuţii:
    a) în lipsa procurorului şef secţie, exercită atribuţiile acestuia;
    b) soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef secţie şi de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    c) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 99
    (1) Activitatea de control se realizează potrivit dispoziţiilor cuprinse în ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind desfăşurarea controlului ierarhic.
    (2) Secţia de inspecţie are următoarea structură:
    A. Serviciul de inspecţie;
    B. Serviciul de planificare şi metodologie a inspecţiei.
    (3) Serviciul de inspecţie este coordonat de un procuror inspector şef.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Serviciul de inspecţie

    ART. 100
    Serviciul de inspecţie are următoarele atribuţii:
    a) efectuează controlul de fond asupra activităţii secţiilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor de pe lângă curţile de apel, conform planificării;
    b) efectuează controale tematice la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângă curţile de apel, dispuse de procurorul general;
    c) analizează concluziile controalelor de fond şi tematice, efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, şi propune procurorului şef secţie modalităţile de valorificare a constatărilor;
    d) efectuează cercetări prealabile disciplinare dispuse de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru procurorii din cadrul acestui parchet;
    e) exercită orice alte atribuţii delegate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de ministrul justiţiei, potrivit legii.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Serviciul de planificare şi metodologie a inspecţiei

    ART. 101
    Serviciul de planificare şi metodologie a inspecţiei are următoarele atribuţii:
    a) exercită îndrumarea metodologică a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
    b) efectuează planificarea şi organizarea metodologică a activităţilor de control;
    c) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau delegate de ministrul justiţiei, potrivit legii.
    ART. 102
    Procurorul inspector şef are următoarele atribuţii:
    - îndrumă şi coordonează activitatea procurorilor inspectori din cadrul serviciului;
    - întocmeşte planurile semestriale de controale tematice ale serviciului, pe care le prezintă spre confirmare procurorului şef secţie;
    - verifică materialele întocmite de procurorii inspectori în urma controalelor sau verificărilor efectuate şi le prezintă procurorului şef secţie cu propuneri de măsuri;
    - îndeplineşte orice alte sarcini ce rezultă din ordinele procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 103
    Procurorul inspector are următoarele atribuţii:
    - efectuează controale tematice, pe baza programelor aprobate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii, precum şi la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    - sesizează Secţia de urmărire penală şi criminalistică în cazul în care, cu prilejul activităţilor de control, de verificare a unor materiale informative sau sesizări, constată săvârşirea de către procurori a unor fapte penale;
    - efectuează cercetările prealabile disciplinare dispuse de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    - analizează concluziile controalelor efectuate de procurorii inspectori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi prezintă propuneri pentru adoptarea de măsuri corespunzătoare;
    - exercită îndrumarea metodologică a procurorilor inspectori de la parchetele de pe lângă curţile de apel;
    - în cadrul acţiunilor de control, identifică cazurile de aplicare neunitară a legii ori greutăţile în aplicarea unor dispoziţii legale şi face propuneri privind modul de rezolvare a acestora;
    - reţine şi propune spre generalizare cele mai bune metode de îndeplinire a sarcinilor;
    - exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii;
    - exercită orice alte sarcini şi lucrări în legătură cu serviciul, repartizate de şefii ierarhici.

    CAP. 11
    Serviciul pentru implementarea şi derularea programelor PHARE, a celor finanţate de la bugetul statului sau de organizaţii neguvernamentale

    ART. 104
    (1) Serviciul pentru implementarea şi derularea programelor PHARE, a celor finanţate de la bugetul statului sau de organizaţii neguvernamentale este unitatea de implementare a programelor de acest fel la nivelul Ministerului Public şi exercită următoarele funcţii:
    a) de coordonare a activităţilor prin care se realizează implementarea din punct de vedere tehnic a programelor;
    b) de management tehnic al proiectelor şi contractelor aferente, în baza fondurilor transferate de Fondul Naţional conform acordurilor de finanţare;
    c) de raportare către Ministerul Integrării Europene a datelor şi informaţiilor solicitate, în calitate de coordonator naţional al asistenţei, şi pentru asigurarea funcţionării Sistemului informatic unic de monitorizare şi evaluare a programelor de asistenţă financiară, precum şi de raportare către Fondul Naţional, agenţiile de implementare şi Comisia Europeană a documentelor prevăzute de procedurile PHARE.
    (2) În vederea implementării corespunzătoare a programelor în termenele prevăzute, Serviciul pentru implementarea şi derularea programelor PHARE, a celor finanţate de la bugetul statului sau de organizaţii neguvernamentale are următoarele atribuţii:
    a) identifică şi elaborează propuneri de proiecte de finanţare din fonduri PHARE pe baza priorităţilor din Parteneriatul pentru aderare şi din alte documente programatice, în conformitate cu strategia de programare a asistenţei financiare nerambursabile, stabilită de Ministerul Integrării Europene, după consultarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a celorlalte parchete şi structurilor de specialitate ale acestora, potenţiali beneficiari ai asistenţei;
    b) întreprinde toate demersurile pe care le presupune exerciţiul de programare, în vederea asigurării eligibilităţii proiectelor propuse: completarea sau modificarea fişei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat; în acest scop conlucrează cu direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Integrării Europene;
    c) întocmeşte documentele subsecvente aprobării fişei de proiect pentru derularea efectivă a programului (termeni de referinţă, specificaţii tehnice, convenţii de înfrăţire), cu sprijinul structurilor de specialitate, unde este cazul;
    d) îndeplineşte sarcinile ce îi revin pentru organizarea licitaţiilor, evaluarea ofertelor, selectarea contractorului, negocierea şi încheierea contractului, în colaborare cu agenţia de implementare;
    e) supraveghează în permanenţă îndeplinirea de către contractor a obligaţiilor asumate în conformitate cu termenii de referinţă;
    f) atestă realitatea serviciilor menţionate în facturile remise de contractori, în vederea efectuării plăţii de către agenţia de implementare;
    g) planifică şi răspunde de organizarea în condiţii optime a activităţilor aprobate prin program, inclusiv în situaţiile în care derularea efectivă a programelor este în sarcina beneficiarilor asistenţei: secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele ori structurile de specialitate ale acestora sau din alte instituţii;
    h) coordonează şi monitorizează implementarea programelor; în acest scop păstrează evidenţa privind obiectivele, desfăşurarea şi rezultatele programelor derulate;
    i) ţine evidenţa repartizării şi utilizării bunurilor achiziţionate din fondurile PHARE, conform destinaţiei şi scopului prevăzute în program;
    j) întocmeşte documentele de raportare periodică privind stadiul implementării programelor, rapoartele de monitorizare şi evaluare a proiectelor, conform procedurilor PHARE; în acest scop beneficiază de sprijinul beneficiarilor direcţi, dacă este cazul;
    k) asigură schimbul de informaţii privind aspectele tehnice ale implementării programelor cu direcţiile implicate din cadrul Comisiei Europene, Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Ministerul Integrării Europene, Fondul Naţional şi cu agenţiile de implementare;
    l) asigură legătura dintre Ministerul Public, în calitate de autoritate de implementare, şi Ministerul Integrării Europene pentru programele PHARE pe care le implementează;
    m) asigură legătura cu celelalte instituţii beneficiare ale asistenţei şi participă la reuniunile interinstituţionale în probleme de interes comun pentru asistenţa PHARE;
    n) participă la reuniunile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al serviciului;
    o) asigură participarea la întâlnirile la nivelul conducerii Ministerului Public, legate de activitatea de asistenţă financiară PHARE;
    p) îndeplineşte orice alte atribuţii care pot rezulta din necesitatea derulării în bune condiţii a proiectelor şi pentru asigurarea absorbţiei fondurilor alocate.

    CAP. 12
    Biroul informaţiilor clasificate
             - Structura de securitate a Ministerului Public -

    ART. 105
    Biroul informaţiilor clasificate este organizat şi funcţionează potrivit ordinelor nr. 101/2002 şi nr. 75/2003 ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate, precum şi în baza hotărârilor Guvernului nr. 585/2002 şi nr. 781/2002.

    CAP. 13
    Biroul juridic

    ART. 106
    Biroul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu Constituţia şi cu legile în vigoare, şi are următoarele atribuţii:
    a) redactează acţiuni, întâmpinări, cereri de chemare în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs, concluzii scrise, referate, note etc.;
    b) exercită, dacă este cazul, căile de atac legale şi ia orice alte măsuri necesare pentru apărarea intereselor legitime ale instituţiei;
    c) reprezintă interesele instituţiei în faţa instanţelor judecătoreşti;
    d) asigură asistenţă de specialitate juridică în lucrările cu caracter juridic ale instituţiei şi coordonează această activitate şi la parchetele din subordine;
    e) colaborează la întocmirea actelor specifice instituţiei, vizând activitatea proprie;
    f) îndeplineşte funcţia de membru al comisiei de disciplină a funcţionarilor publici;
    g) avizează pentru legalitate actele juridice pe care le încheie instituţia;
    h) urmăreşte rezolvarea lucrărilor ce îi sunt repartizate, la termen şi în condiţii de bună calitate;
    i) în permanenţă se informează despre toate actele normative specifice activităţii sale;
    j) săptămânal, lunar şi anual, după caz, prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie volumul de activitate şi orice relaţii care îi sunt solicitate din domeniul său de activitate;
    k) pentru activitatea desfăşurată răspunde direct procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi adjunctului acestuia.

    CAP. 14
    Serviciul de audit intern

    ART. 107
    (1) Serviciul de audit intern îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor art. 9 şi 10 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, ale Ordinului ministrului finanţelor nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, precum şi ale Normelor metodologice nr. 68/C3/2003 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind organizarea şi funcţionarea auditului public intern la Ministerul Public.
    (2) Serviciul de audit intern este condus de un şef serviciu, care este subordonat direct procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) Serviciul de audit intern organizează evidenţa unităţilor auditate şi a problemelor ce trebuie urmărite pentru remedierea deficienţelor şi este însărcinat să efectueze, în condiţiile legii, controlul de gestiune la toate parchetele. În cadrul acţiunilor de control se va verifica respectarea normelor legale cu privire la:
    a) existenţa, integritatea, păstrarea şi paza bunurilor deţinute cu orice titlu;
    b) utilizarea valorilor materiale de orice fel, casarea şi declasarea bunurilor materiale;
    c) efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasărilor şi plăţilor de orice natură, inclusiv a salariilor şi reţinerilor din salariu, precum şi a altor obligaţii faţă de personal;
    d) întocmirea şi circulaţia documentelor primare, tehnico-operative şi contabile, precum şi realitatea datelor înscrise în acestea.
    ART. 108
    (1) Atribuţiile principale ale Serviciului de audit intern sunt următoarele:
    a) elaborează norme metodologice specifice după care îşi desfăşoară activitatea şi elaborează planul anual de audit public intern pe care îl supune aprobării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al parchetului de pe lângă curtea de apel ori, după caz, prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal;
    b) examinează legalitatea, regularitatea şi conformitatea operaţiunilor, identifică erorile, risipa, gestiunea defectuoasă şi fraudele şi propune măsuri şi soluţii pentru recuperarea pagubelor, precum şi pentru sancţionarea celor vinovaţi, după caz;
    c) supraveghează regularitatea sistemelor de fundamentare a deciziei, precum şi activităţile de planificare, programare, organizare, coordonare, urmărire şi control al îndeplinirii deciziilor;
    d) evaluează economicitatea, eficacitatea şi eficienţa cu care sistemele de conducere şi de execuţie existente în parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, precum şi în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie utilizează resursele financiare, umane şi materiale, pentru îndeplinirea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor stabilite;
    e) identifică slăbiciunile sistemelor de conducere şi de control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme şi propune măsuri pentru corectarea acestora, precum şi pentru diminuarea riscurilor, după caz;
    f) întocmeşte proiectul planului anual de audit;
    g) verifică modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de control preventiv;
    h) realizează lucrări de arhivare a actelor privind activitatea de audit intern conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Serviciul de audit intern auditează cel puţin o dată la 3 ani toate parchetele, prin sondaj, în raport cu volumul, valoarea şi natura bunurilor.
    (3) Activitatea de control se desfăşoară pe baza planului de audit anual aprobat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (4) Serviciul de audit intern propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, conducătorilor parchetelor verificate tragerea la răspundere, în limitele atribuţiilor ce le revin, a persoanelor vinovate de neregulile constatate.
    ART. 109
    Şeful Serviciului de audit intern are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special pe cele cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice alte sarcini din dispoziţia conducerii secţiei.
    ART. 110
    Auditorul public intern se subordonează şefului Serviciului de audit intern şi are următoarele atribuţii:
    - verifică modul de angajare a cheltuielilor bugetare;
    - verifică bilanţul contabil;
    - verifică inventarierea patrimoniului şi modul de efectuare a achiziţiilor publice;
    - întocmeşte raportul de audit public intern;
    - exercită alte atribuţii potrivit legii.

    TITLUL IV
    Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă curţile de apel

    CAP. 1
    Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă curţile de apel

    ART. 111
(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutaţi de unul sau, după caz, doi procurori generali adjuncţi, conform numărului stabilit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti procurorul general este ajutat de 3 adjuncţi.
    (3) Procurorul general adjunct ori, după caz, procurorii generali adjuncţi acţionează pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta.
    (4) Procurorul general îl desemnează pe unul dintre procurorii generali adjuncţi pentru a-l înlocui de drept în perioada absenţei sale.
    (5) Unde există un singur procuror general adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general.
    (6) Procurorul general poate delega dreptul de semnătură numai procurorului general adjunct sau, după caz, procurorilor generali adjuncţi.
    ART. 112
    Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel are următoarele atribuţii:
    1. conduce şi coordonează activitatea de îndeplinire a sarcinilor ce revin parchetului potrivit legii şi ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    2. îl desemnează pe unul dintre adjuncţii săi la conducerea Biroului informaţiilor clasificate;
    3. conduce Compartimentul de informare şi relaţii publice şi desemnează un purtător de cuvânt;
    4. organizează împreună cu procurorul şef secţie activitatea de urmărire penală proprie, precum şi pe cea desfăşurată de către parchetele de pe lângă tribunale şi judecătorii;
    5. organizează periodic conferinţe de presă;
    6. repartizează procurorii pe secţii, servicii şi alte compartimente din cadrul parchetului;
    7. elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă curtea de apel, asigură şi urmăreşte realizarea integrală a obiectivelor şi a acţiunilor în termenele prevăzute;
    8. asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripţie: aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;
    9. asigură organizarea judicioasă a muncii şi utilizarea raţională a resurselor umane şi materiale;
    10. ia măsuri pentru stabilirea unei metodologii unitare de lucru a activităţii proprii şi a activităţii celorlalte parchete din circumscripţii;
    11. reprezintă parchetul în relaţiile de serviciu cu alte instituţii, organisme şi organizaţii de acelaşi nivel de competenţă, precum şi în relaţiile cu mass-media;
    12. asigură funcţionarea sistemului informaţional potrivit metodologiei stabilite prin ordin al procurorului general;
    13. asigură controlul şi răspunde de exactitatea datelor şi informaţiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    14. examinează trimestrial datele statistice şi operative, în ansamblu şi pe compartimente de muncă; semestrial, analizează cu toţi procurorii rezultatele muncii în toate compartimentele, stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor;
    15. organizează, coordonează şi exercită controlul la secţii şi servicii din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi al celorlalte parchete din circumscripţie, potrivit legii;
    16. avizează referatul de evaluare a activităţii procurorului stagiar, în vederea susţinerii examenului de capacitate;
    17. avizează transferarea şi propune delegarea procurorilor la un alt parchet;
    18. asigură încadrarea personalului auxiliar, administrativ şi de serviciu la parchetul de pe lângă curtea de apel şi la parchetele din circumscripţie;
    19. urmăreşte şi controlează modul în care procurorii şi ceilalţi salariaţi îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu, potrivit legii;
    20. ia măsuri pentru respectarea codului deontologic al magistraţilor;
    21. organizează supravegherea activităţii de cercetare penală efectuate de procurorii din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel şi de procurorii de la parchetele din circumscripţie;
    22. ia măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a cabinetelor şi laboratoarelor de criminalistică, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    23. dispune măsurile care se impun pentru desfăşurarea activităţii judiciare în condiţii bune, potrivit legii;
    24. participă la analiza soluţiilor pronunţate de curtea de apel;
    25. organizează primirea în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plângerilor;
    26. asigură conlucrarea secţiilor, serviciilor şi celorlalte compartimente de activitate de la parchetele din circumscripţie;
    27. ia măsuri pentru dotarea parchetelor cu cele necesare bunei desfăşurări a activităţii şi pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii, de pază a imobilelor şi de pază contra incendiilor;
    28. exercită controlul asupra activităţii grefei şi administrativ-gospodăreşti, potrivit ordinului procurorului general;
    29. desemnează, potrivit legii, procurorul care autorizează investigatorii şi colaboratorii sub acoperire;
    30. exercită orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii şi ordinelor procurorului general.
    ART. 113
    Atribuţiile adjunctului procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sunt următoarele:
    1. duce la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile procurorului general, coordonând şi controlând activitatea secţiilor, serviciilor şi a altor compartimente, conform repartizării dispuse prin ordin de procurorul general;
    2. soluţionează dosarele şi lucrările repartizate de procurorul general;
    3. înlocuieşte de drept procurorul general pe perioada absenţei temporare a acestuia, în cazul în care a fost desemnat să exercite atribuţiile care îi revin în această calitate;
    4. conduce Biroul informaţiilor clasificate potrivit legii;
    5. prezintă spre aprobare procurorului general obiectivele şi activităţile care urmează a fi incluse în programul de activitate semestrial;
    6. organizează participarea procurorilor de la parchetele de pe lângă curtea de apel la şedinţele de judecată;
    7. organizează participarea procurorilor de la parchetul de pe lângă curtea de apel la judecarea de fond, apel şi recurs a cauzelor penale şi civile şi urmăreşte pregătirea procurorilor pentru şedinţele de judecată;
    8. organizează şedinţele săptămânale de analiză a soluţiilor şi răspunde de examinarea temeiniciei şi legalităţii hotărârilor judecătoreşti, de acţionarea cu apel, recurs şi formularea de propuneri pentru recurs în anulare;
    9. asigură studierea şi rezolvarea problemelor de drept din activitatea parchetelor şi propune primului-procuror tematici pentru învăţământul profesional sau pentru simpozioanele organizate de parchet; participă şi sprijină activitatea de perfecţionare profesională şi de instruire a procurorilor stagiari;
    10. asigură studierea practicii instanţelor de judecată şi organizează sesizarea cazurilor de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale, acţionând, după caz, cu propuneri pentru recurs în interesul legii;
    11. răspunde de activitatea de documentare juridică şi urmăreşte dotarea şi funcţionarea în bune condiţii a cabinetelor de documentare;
    12. exercită controlul operativ curent asupra lucrărilor efectuate în cadrul compartimentelor de care răspunde;
    13. participă în instanţă la judecarea cauzelor penale şi civile complexe sau din dispoziţia procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel;
    14. participă la întocmirea lucrărilor de analiză şi la efectuarea unor studii la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel; analizează, când este cazul, activitatea secţiei judiciare;
    15. primeşte cetăţenii în audienţă potrivit regulamentului stabilit şi rezolvă sesizările, reclamaţiile şi plângerile repartizate;
    16. răspunde de activitatea de grefă, contabilitate şi administrativă, urmărind îndeplinirea sarcinilor ce revin acestor compartimente, potrivit ordinului procurorului general;
    17. îndeplineşte orice alte atribuţii şi lucrări în legătură cu serviciul, repartizate de procurorul general.
    ART. 114
    (1) Structura parchetelor de pe lângă curţile de apel este următoarea:
    A. Secţia de urmărire penală;
    B. Secţia judiciară;
    C. Secţia pentru minori şi familie;
    D. Compartimentul procurori inspectori;
    E. Serviciul de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog.
    (2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti funcţionează Secţia de supraveghere a urmăririi penale, iar la parchetele de pe lângă curţile de apel Constanţa şi Galaţi, Secţia maritimă şi fluvială.
    (3) Secţiile şi serviciile sunt conduse de procurori-şefi.

    CAP. 2
    Secţia de urmărire penală

    ART. 115
    Secţia de urmărire penală îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângă curtea de apel în legătură cu activitatea de urmărire penală.
    ART. 116
    Secţia de urmărire penală exercită următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cauzele prevăzute de Codul de procedură penală şi de alte legi;
    b) exercită supravegherea activităţii de cercetare penală efectuate de organele de cercetare penală, potrivit legii;
    c) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală şi îndrumă procurorii criminalişti de la parchetele subordonate;
    d) organizează activitatea de cercetare criminologică şi de valorificare a rezultatelor acesteia în legătură cu cauzele care generează şi condiţiile care favorizează săvârşirea de infracţiuni;
    e) soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală şi rezolvă conflictele de competenţă între procurori, potrivit legii;
    f) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale faţă de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv şi propune măsuri corespunzătoare.

    CAP. 3
    Secţia de supraveghere a urmăririi penale

    ART. 117
    Secţia de supraveghere a urmăririi penale a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 116 lit. b), c), d), e) şi f).

    CAP. 4
    Secţia maritimă şi fluvială

    ART. 118
    La parchetele de pe lângă curţile de apel Constanţa şi Galaţi funcţionează secţii maritime şi fluviale, care îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în cap. III din titlul III cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţiile maritime şi fluviale ale curţilor de apel.

    CAP. 5
    Secţia judiciară

    ART. 119
    (1) Secţia judiciară îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângă curtea de apel în legătură cu activitatea judiciară:
    a) asigură şi urmăreşte pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;
    b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de curtea de apel, potrivit legii;
    c) identifică cazurile de aplicare neunitară a legii şi face propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii;
    d) analizează cauzele în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror şi prezintă propuneri corespunzătoare.
    (2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează o secţie judiciară penală şi o secţie judiciară civilă, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - d).

CAP. 6
    Secţia pentru minori şi familie

    ART. 120
    Secţia pentru minori şi familie îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângă curtea de apel în cauzele privind minori, prevăzute de lege.

    CAP. 7
    Compartimentul procurori inspectori

    ART. 121
    Activitatea de control se realizează potrivit legii şi ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 122
    Compartimentul procurori inspectori exercită următoarele atribuţii:
    a) întocmeşte proiectele programelor de control la parchetele din circumscripţia teritorială a parchetului de pe lângă curtea de apel şi le prezintă spre aprobare procurorului general, urmărindu-se ca fiecare parchet să fie supus controlului de fond cel puţin o dată la 2 ani;
    b) prezintă procurorului general tematici speciale de control la parchetele din circumscripţia teritorială;
    c) efectuează acţiunile de control programate;
    d) efectuează, în condiţiile legii, cercetarea prealabilă în vederea exercitării acţiunii disciplinare;
    e) exercită alte atribuţii dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de ministrul justiţiei, potrivit legii.

    CAP. 8
    Serviciul de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog

    ART. 123
    Serviciul de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog are următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cauzele prevăzute la art. 28^1 pct. 1 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală, dacă au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizată, trafic de droguri, trafic de persoane, spălare de bani, date în competenţa sa potrivit legii;
    b) efectuează urmărirea penală în celelalte cauze date prin lege în competenţa parchetului de pe lângă curtea de apel, dacă au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizată, în înţelesul legii, şi trafic de droguri;
    c) conduce şi controlează activităţile procesuale efectuate de organele de poliţie judiciară în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a) şi b);
    d) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de poliţie judiciară în cauze având ca obiect infracţiuni asociate criminalităţii organizate, în înţelesul legii, care se judecă în primă instanţă de curtea de apel;
    e) ţine evidenţa cauzelor prevăzute la lit. d), în care s-a dispus începerea urmăririi penale, şi urmăreşte soluţionarea operativă şi temeinică a acestora.

    TITLUL V
    Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă tribunale

    CAP. 1
    Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă tribunale

    ART. 124
    (1) Parchetele de pe lângă tribunale sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi de unul sau, după caz, doi prim-procurori adjuncţi, în funcţie de volumul de activitate.
    (2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti prim-procurorul este ajutat de 3 prim-procurori adjuncţi.
    (3) Prim-procurorul adjunct ori, după caz, prim-procurorii adjuncţi acţionează pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea secţiilor ori a altor compartimente ale parchetului, repartizate de acesta.
    (4) Prim-procurorul îl desemnează pe unul dintre prim-procurorii adjuncţi pentru a-l înlocui de drept în perioada absenţei sale. În cazul existenţei unui singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorul de drept al prim-procurorului.
    (5) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnătură numai prim-procurorului adjunct sau, după caz, prim-procurorilor adjuncţi.
    ART. 125
    (1) Structura parchetelor de pe lângă tribunale este următoarea:
    A. Secţia de urmărire penală;
    B. Secţia judiciară;
    C. Biroul de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog.
    (2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti funcţionează, de asemenea, Secţia de supraveghere a urmăririi penale, iar la parchetele de pe lângă tribunalele Constanţa şi Galaţi, Secţia maritimă şi fluvială.
    (3) Secţiile şi birourile sunt conduse de procurori-şefi.

    CAP. 2
    Secţia de urmărire penală

    ART. 126
    Secţia de urmărire penală îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângă tribunal în legătură cu activitatea de urmărire penală.
    ART. 127
    Secţia de urmărire penală exercită următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cauzele prevăzute de Codul de procedură penală şi de alte legi;
    b) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală în cauze care se judecă în primă instanţă de tribunal;
    c) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală şi îndrumă procurorii criminalişti de la parchetele subordonate;
    d) soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală şi rezolvă conflictele de competenţă între procurori, potrivit legii;
    e) urmăreşte modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi ale persoanelor puse sub interdicţie de organele şi instituţiile judeţene.

    CAP. 3
    Secţia de supraveghere a urmăririi penale

    ART. 128
    Secţia de supraveghere a urmăririi penale a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti realizează în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 117 lit. b), d) şi e).

    CAP. 4
    Secţia maritimă şi fluvială

    ART. 129
    Secţiile maritime şi fluviale ale parchetelor de pe lângă tribunalele Constanţa şi Galaţi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în cap. II din titlul IV cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţiile maritime şi fluviale ale tribunalelor.

    CAP. 5
    Secţia judiciară

    ART. 130
    (1) Secţia judiciară îndeplineşte atribuţiile parchetului de pe lângă tribunal în legătură cu activitatea judiciară:
    a) asigură şi urmăreşte pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;
    b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal;
    c) identifică cazurile de aplicare neunitară a legii şi face propuneri motivate pentru promovarea recursului în interesul legii.
    (2) La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti există o secţie judiciară penală şi o secţie judiciară civilă, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c), în cauzele civile.

    CAP. 6
    Biroul de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog

    ART. 131
    Biroul de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog îndeplineşte competenţa parchetelor de pe lângă tribunal în cauzele de criminalitate organizată şi trafic de droguri şi are următoarele atribuţii:
    a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competenţa parchetelor de pe lângă tribunal, că au ca obiect infracţiuni de criminalitate organizată sau asociate acestora, trafic de persoane, trafic de droguri, spălare de bani, potrivit legii;
    b) conduce şi controlează activităţile procesuale efectuate de poliţia judiciară în cauzele privind infracţiunile prevăzute la lit. a);
    c) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare în cauze având ca obiect infracţiuni asociate criminalităţii organizate, de competenţa parchetelor de pe lângă tribunale, potrivit legii.

    CAP. 7
    Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie

    ART. 132
    (1) Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie sunt organizate şi funcţionează potrivit dispoziţiilor art. 41 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
    (2) Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie exercită în mod corespunzător atribuţiile parchetelor de pe lângă tribunale şi judecătorii în cauzele cu minori.
    ART. 133
    Procurorul şef birou are următoarele atribuţii:
    - organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu;
    - repartizează personalului din subordine lucrările de competenţa serviciului şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi în termen a acestora;
    - soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special pe cele cu un grad de complexitate ridicat;
    - îndeplineşte orice sarcini din dispoziţia procurorului şef serviciu sau a conducerii secţiei.

    TITLUL VI
    Organizarea şi funcţionarea parchetelor de pe lângă judecătorii

    CAP. 1
    Conducerea şi structura parchetelor de pe lângă judecătorii

    ART. 134
    (1) Parchetele de pe lângă judecătorii sunt conduse de prim-procurori, ajutaţi, în cazul unităţilor mari, de prim-procurori adjuncţi.
    (2) Prim-procurorul adjunct acţionează pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând şi controlând activitatea compartimentelor parchetului, repartizate de acesta.
    (3) În perioada absenţei prim-procurorului, înlocuitorul său de drept este prim-procurorul adjunct. În cazul în care nu există funcţia de prim-procuror adjunct, pe perioada absenţei prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătorie, la propunerea acestuia, prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal va desemna, în scris, un înlocuitor, ale cărui acte procedurale vor fi confirmate de procurorul ierarhic superior.
    (4) Prim-procurorul poate delega dreptul de semnătură numai prim-procurorului adjunct.
    ART. 135
    (1) La parchetele de pe lângă judecătoriile Constanţa şi Galaţi funcţionează Secţia maritimă şi fluvială, care îndeplineşte în mod corespunzător atribuţiile prevăzute în cap. II cu privire la cauzele penale care se judecă în primă instanţă de secţia maritimă şi fluvială a judecătoriei.
    (2) Secţia maritimă şi fluvială este condusă de un procuror-şef.

    CAP. 2
    Atribuţiile parchetelor de pe lângă judecătorii

    ART. 136
    Parchetele de pe lângă judecătorii exercită următoarele atribuţii:
    a) efectuează, potrivit legii, urmărirea penală în cauzele care se judecă în primă instanţă de judecătorie;
    b) exercită supravegherea activităţii de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală în cauzele care se judecă în primă instanţă de judecătorie;
    c) ţine evidenţa cauzelor prevăzute la lit. b), în care s-a dispus începerea urmăririi penale, şi urmăreşte soluţionarea operativă şi temeinică a acestora;
    d) verifică periodic actele şi lucrările cauzelor prevăzute la lit. b), în care nu s-a început urmărirea penală, dând îndrumările necesare soluţionării legale a acestora şi dispunând începerea urmăririi penale, dacă există temeiuri cu privire la săvârşirea unei infracţiuni;
    e) asigură folosirea mijloacelor tehnice criminalistice în activitatea de urmărire penală şi organizează activitatea de cunoaştere a cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează săvârşirea de infracţiuni;
    f) soluţionează plângerile împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală şi rezolvă conflictele de competenţă între organele de cercetare penală, potrivit legii;
    g) urmăreşte modul de apărare a drepturilor şi intereselor minorilor, precum şi a persoanelor puse sub interdicţie, de instituţiile şi organele locale;
    h) exercită acţiunea civilă în cazurile prevăzute de lege;
    i) asigură şi urmăreşte pregătirea şi participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale şi civile, în cazurile prevăzute de lege;
    j) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie;
    k) examinează, din oficiu, la cererea persoanelor interesate ori din dispoziţia organelor ierarhic superioare, hotărârile judecătoreşti definitive şi, după caz, irevocabile şi face propuneri pentru atacarea lor cu recurs, potrivit legii;
    l) realizează activităţile prevăzute de lege ori de alte acte normative privind pregătirea procurorilor stagiari, precum şi cele de perfecţionare profesională a personalului.

    TITLUL VII
    Organizarea şi funcţionarea parchetelor militare

    CAP. 1
    Conducerea şi structura parchetelor militare

    ART. 137
    (1) Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel este condus de procurorul general militar, ajutat de procurorul general militar adjunct, iar Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial şi parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de prim-procurori militari, ajutaţi de prim-procurori militari adjuncţi.
    (2) Prevederile art. 112, 113 şi 124 se aplică în mod corespunzător.
    ART. 138
    (1) Structura Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel este următoarea:
    A. Compartimentul procurori militari inspectori;
    B. Secţia de urmărire penală şi anticorupţie;
    C. Secţia judiciară.
    (2) Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial are următoarea structură:
    A. Secţia de urmărire penală şi anticorupţie;
    B. Secţia judiciară.
    (3) Secţiile sunt conduse de procurori militari şefi.

    CAP. 2
    Atribuţiile parchetelor militare

    ART. 139
    Parchetele militare îndeplinesc în mod corespunzător, în raport cu activităţile specifice şi competenţa materială stabilită de lege pentru aceste autorităţi publice, atribuţiile prevăzute pentru parchete. Astfel, Compartimentul procurori militari inspectori al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel exercită în mod corespunzător activităţile prevăzute la art. 121 şi 122, Secţia de urmărire penală şi anticorupţie şi Secţia judiciară ale aceluiaşi parchet, pe cele menţionate la art. 115 - 119, Secţia de urmărire penală şi anticorupţie şi Secţia judiciară ale Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial, pe cele prevăzute la art. 126 - 128, respectiv art. 130, iar parchetele militare de pe lângă tribunalele militare, pe cele prevăzute la art. 136, conform legii.

    TITLUL VIII
    Colegiile de conducere şi adunările generale ale procurorilor

    CAP. 1
    Colegiile de conducere

    ART. 140
    (1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere care hotărăsc cu privire la problemele generale de conducere ale parchetelor.
    (2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere din Ministerul Public, exercită acţiunea disciplinară, în condiţiile legii, desemnează procurorul inspector în vederea efectuării cercetării prealabile şi persoana care susţine acţiunea disciplinară în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, se constituie în comitet electoral în vederea desemnării candidaţilor şi alegerii reprezentanţilor procurorilor în Consiliul Superior al Magistraturii, avizează menţinerea în funcţie a procurorilor după împlinirea vârstei de pensionare, până la vârsta de 68 de ani.
    (3) Colegiul de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită acţiunea disciplinară pentru procurorul general, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, pentru procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel.
    (4) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel exercită acţiunea disciplinară pentru procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi al parchetelor din circumscripţia acestora.
    (5) În cazul exercitării acţiunii disciplinare, la lucrările colegiului de conducere nu participă procurorul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă şi nici procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară.
    (6) Colegiul de conducere îşi desfăşoară activitatea în şedinţe care se convoacă de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului, ori de câte ori este necesar.
    (7) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri.
    (8) Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat.
    (9) Hotărârile colegiului de conducere se iau cu votul majorităţii membrilor.
    (10) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al parchetului, cu vot consultativ.
    (11) În funcţie de problemele supuse dezbaterii la şedinţele colegiilor de conducere ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, pot fi invitate şi persoane cu funcţii de conducere de la parchetele din circumscripţia acestora.
    ART. 141
    Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul şi consilierii acestuia, procurorii şefi de secţie, procurorul inspector şef şi 5 procurori desemnaţi în adunarea generală a procurorilor.
    ART. 142
    Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate şi judecătorii au următoarea componenţă:
    a) la parchetele de pe lângă curţile de apel: procurorul general, adjuncţii acestuia, procurorii inspectori şi procurorii şefi de secţii, precum şi 1 - 2 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
    b) la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunale specializate: prim-procurorul, prim-procurorii adjuncţi şi procurorii şefi de secţii, precum şi 1 - 2 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor;
    c) la parchetele de pe lângă judecătorii: prim-procurorul, prim-procurorul adjunct şi procurorii şefi de secţie maritimă şi fluvială, precum şi 1 - 2 procurori aleşi în adunarea generală.

    CAP. 2
    Adunările generale ale procurorilor

    ART. 143
    (1) Adunarea generală a procurorilor este compusă din toţi procurorii în funcţie ai parchetului, inclusiv procurorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete.
    (2) Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuţii:
    a) dezbate activitatea anuală desfăşurată de parchete;
    b) alege, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
    c) dezbate probleme de drept;
    d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
    e) formulează puncte de vedere, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
    f) alege, în condiţiile legii, membri din rândul procurorilor în colegiul de conducere;
    g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.
    (3) Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii procurorilor în funcţie, cu excepţia situaţiei în care se aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii, când este necesară prezenţa a cel puţin două treimi din numărul procurorilor în funcţie.
    (4) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă şi este prezidată de către procurorul general, anual sau ori de câte ori este necesar. În lipsa procurorului general, adunarea generală este prezidată de prim-adjunctul ori de adjunctul acestuia.
    (5) Adunarea generală a procurorilor parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate ori judecătorii este prezidată de conducătorul parchetului, iar în lipsa acestuia, de unul dintre adjuncţii săi.
    (6) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală a procurorilor este prezidată de procurorul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi este convocată de preşedintele Comitetului electoral.
    (7) Hotărârile adunărilor generale ale procurorilor se iau cu votul majorităţii membrilor, cu excepţiile prevăzute de lege.
    (8) Secretariatul şedinţelor este asigurat de un procuror desemnat.
    (9) Adunările generale ale procurorilor parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se convoacă după cum urmează:
    a) adunarea generală a procurorilor parchetului de pe lângă curtea de apel şi adunarea generală a procurorilor din circumscripţia acestuia, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel;
    b) adunarea generală a procurorilor parchetului de pe lângă tribunal şi adunarea generală a procurorilor din circumscripţia acestuia, de prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal;
    c) adunarea generală a procurorilor parchetului de pe lângă tribunalul specializat, de prim-procurorul acestui parchet;
    d) adunarea generală a procurorilor parchetului de pe lângă judecătorie, de prim-procurorul acestui parchet.
    ART. 144
    Hotărârile adunărilor generale ale procurorilor se consemnează într-un registru special ţinut la fiecare parchet.

    TITLUL IX
    Compartimentele auxiliare ale parchetelor

CAP. 1
    Dispoziţii generale

    ART. 145
    (1) Personalul auxiliar al parchetelor este organizat şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 (titlul VI - art. 106 - 110) şi ale prezentului regulament.
    (2) Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu al parchetelor se numeşte, de asemenea, în condiţiile prevăzute de Legea privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, cu excepţia managerilor economici, care sunt numiţi în condiţiile art. 114 din Legea nr. 304/2004.
    ART. 146
    În cuprinsul prezentului titlu, noţiunea conducătorii parchetelor este folosită în înţelesul de prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii şi tribunale, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi procurorii şefi de secţie din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Secţia relaţii cu publicul, secretariat general, economico-financiară şi administrativă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va fi denumită în continuare Secţia administrativă.
    ART. 147
    (1) Personalul auxiliar este repartizat pe compartimente de activitate de conducătorii parchetelor, potrivit volumului de sarcini care le revin în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege.
    (2) La parchetele unde datorită schemei reduse de personal nu este posibilă organizarea unor compartimente distincte de registratură, arhivă şi bibliotecă, atribuţiile acestora vor fi exercitate de grefieri, sub controlul conducătorului parchetului.
    (3) Compartimentele auxiliare ale parchetelor şi secţiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt coordonate din punct de vedere metodologic de către Secţia administrativă.
    (4) Secţia administrativă asigură, printr-un sistem unitar de relaţii funcţionale, desfăşurarea în cadrul acestui parchet a întregii activităţi de grefă şi administrativ-gospodăreşti, precum şi dotarea secţiilor cu mijloacele logistice necesare.
    ART. 148
    (1) Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi orice alte lucrări necesare bunei desfăşurări a activităţii parchetelor.
    (2) Lucrările privind numirea în funcţie, traseul profesional şi eliberarea din funcţie a personalului auxiliar se efectuează de economiştii din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel. Tot aceştia vor completa şi vor păstra carnetele de muncă, respectiv registrele generale de evidenţă a salariaţilor ale întregului personal din parchetul de pe lângă curtea de apel şi din parchetele din subordine.
    (3) Statele de plată a salariilor se întocmesc de economişti sau de prim-grefieri ori de grefierii-şefi, după caz, ori de alţi salariaţi desemnaţi de conducătorii parchetelor.
    (4) Departamentul economico-financiar şi administrativ are ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, controlul financiar intern, evidenţa lucrărilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii parchetelor şi gospodărirea localurilor.
    (5) Serviciul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.
    ART. 149
    (1) Atribuţiile fiecărui salariat din compartimentele auxiliare sunt cuprinse în fişa postului, întocmită de conducătorul parchetului în care este încadrat salariatul în cauză, pe baza fişei-cadru a postului aprobată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Pentru salariaţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fişa postului este întocmită în aceleaşi condiţii de procurorul şef al secţiei în care aceştia sunt încadraţi.
    (3) Prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi aprobate fişele-cadru ale postului pentru toate funcţiile din compartimentele auxiliare, prevăzute în statele de funcţii.
    (4) Fişa postului se comunică tuturor salariaţilor sub luare de semnătură, în ziua în care îşi încep activitatea. Conducătorii parchetelor vor lua măsuri să li se comunice fişa postului salariaţilor cărora nu li s-a făcut această comunicare până la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
    (5) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va aproba prin ordin fişele-cadru ale postului pentru toate funcţiile din compartimentele auxiliare, prevăzute în statele de funcţii.
    ART. 150
    (1) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic prim-grefierului sau grefierului-şef, după caz, precum şi conducătorului parchetului, respectiv procurorului şef secţie.
    (2) Personalul auxiliar este obligat să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să îndeplinească toate îndatoririle ce îi revin potrivit legilor şi regulamentelor.
    (3) Salariaţii trebuie să adopte în relaţiile de serviciu şi în societate o conduită demnă, să respecte persoanele cu care vin în contact, indiferent de funcţia acestora, şi să pretindă să fie respectaţi. Se interzice salariaţilor din compartimentele auxiliare ale parchetelor să ceară sau să primească, cu orice titlu, bani ori alte foloase de la părţile din dosarele instrumentate de procurori, de la martori ori de la alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială.
    (4) Drepturile şi obligaţiile salariaţilor din compartimentele auxiliare ale parchetelor şi ale angajatorului în legătură cu încheierea, executarea, modificarea şi încetarea raporturilor de muncă, regulile privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii, regulile concrete privind disciplina muncii în unitate, abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile, procedura disciplinară, precum şi celelalte categorii de dispoziţii prevăzute în Codul muncii sunt stabilite prin Regulamentul intern, aprobat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii.
    ART. 151
    Personalul compartimentelor auxiliare are obligaţia să păstreze secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea informaţiilor obţinute în cursul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi care nu sunt accesibile publicului.
    ART. 152
    Personalul auxiliar este obligat să urmeze formele de pregătire profesională stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii.

    CAP. 2
    Mijloacele folosite de unităţile Ministerului Public pentru evidenţa lucrărilor

    SECŢIUNEA 1
    Registre şi condici

    ART. 153
    Toate parchetele vor ţine următoarele registre şi condici:
    1. Registrul pentru evidenţa ordinelor şi dispoziţiilor cu caracter normativ ale ministrului justiţiei şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (R-1);
    2. Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-2);
    3. Registrul de evidenţă a persoanelor arestate, a sesizărilor privind efectuarea percheziţiilor şi a sesizărilor privind autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor (R-3);
    4. Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4);
    5. Registrul pentru evidenţa şi punerea în executare a cheltuielilor judiciare şi a sancţiunilor aplicate potrivit art. 18^1 şi 91 din Codul penal (R-5);
    6. Registrul de evidenţă a activităţii de apel şi de recurs (R-6);
    7. Registrul de evidenţă a infirmărilor, redeschiderilor şi restituirilor (R-30);
    8. Registrul de inventar al bibliotecii (R-10);
    9. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-13);
    10. Registrul de intrare-ieşire a documentelor secrete (R-14);
    11. Registrul opis alfabetic pentru identificarea lucrărilor (R-15);
    12. Registrul de evidenţă curentă a intrărilor-ieşirilor documentelor din arhivă (R-16);
    13. Registrul pentru evidenţa sigiliilor şi ştampilelor (R-17);
    14. Registrul de audienţă (R-18);
    15. Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului (R-19);
    16. Registrul numerelor de inventar (R-20);
    17. Registrul de formulare cu regim special (R-27);
    18. Registrul privind evidenţa salariaţilor care au avut acces în unitate ori au plecat, după terminarea programului de lucru (R-28);
    19. Registrul privind evidenţa persoanelor care au acces în unitate (R-29);
    20. Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice (R-9);
    21. Registrul de control (R-31). În acest registru se vor înscrie constatările şi măsurile dispuse de către persoanele care efectuează controlul, menţionându-se numărul şi data actului de control;
    22. Condica activităţii de urmărire penală (C-1);
    23. Condica de evidenţă a cauzelor cu autori neidentificaţi (C-2);
    24. Condica pentru evidenţa folosirii materialelor de criminalistică (C-3);
    25. Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor (C-4);
    26. Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor - activitatea judiciară (C-5);
    27. Condica de prezenţă (C-6);
    28. Condica de corespondenţă (C-7);
    29. Condica de evidenţă a persoanelor primite în audienţă (C-8).
    ART. 154
    Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va ţine şi următoarele registre şi condici:
    1. Registrul pentru evidenţa recursurilor în anulare declarate - penale (R-7);
    2. Registrul pentru evidenţa recursurilor în anulare declarate - civile (R-8);
    3. Registrul opis alfabetic pentru evidenţa personalului auxiliar/procurorilor (R-11);
    4. Registrul pentru evidenţa legitimaţiilor de serviciu (R-12);
    5. Registrul de comenzi la tipografie (R-21);
    6. Registrul de evidenţă a parcului auto (R-22);
    7. Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-23);
    8. Registrul de evidenţă a accidentelor de circulaţie (R-24).
    ART. 155
    (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă tribunale şi curţile de apel vor mai ţine:
    1. Registrul de casă (R-25);
    2. Registrul pentru evidenţa ordinelor de plată (R-26).
    (2) Parchetele de pe lângă curţile de apel vor ţine şi Registrul pentru evidenţa legitimaţiilor de serviciu (R-12), precum şi registrele prevăzute la pct. 6 şi 7 ale art. 154.
    ART. 156
    (1) În toate compartimentele de activitate se vor folosi numai evidenţele primare aprobate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind nomenclatoarele arhivistice.
    (2) Forma şi conţinutul/rubricile registrelor, condicilor şi ale celorlalte imprimate folosite în activitatea parchetelor se stabilesc, de asemenea, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
    (3) Propunerile de instituire a altor instrumente de evidenţă şi de modificare a unor rubrici din formularele de evidenţă existente se vor transmite pe care ierarhică Secţiei de analiză, studii, probleme ale minorilor, evidenţă, perfecţionare profesională şi informatică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia de analiză.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Formulare statistice

    ART. 157
    (1) Evidenţa statistică a activităţii Ministerului Public se ţine pe următoarele formulare:
    1. Formular P1 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea de urmărire penală efectuată de procuror;
    2. Formular P2 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea de supraveghere a cercetărilor penale;
    3. Formular P3 (centralizator şi desfăşurător) cuprinzând două părţi:
    - partea I - privind inculpaţii trimişi în judecată pentru infracţiuni prin care s-au produs pagube pe domenii de activitate;
    - partea a II-a - privind pagubele produse de inculpaţii trimişi în judecată pentru unele infracţiuni, pe domenii de activitate;
    4. Formular P4 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea de urmărire penală în cauzele cu minori şi tineri între 18 şi 20 de ani inclusiv;
    5. Formular P5 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor, cererilor şi memoriilor şi de primire a cetăţenilor în audienţă;
    6. Formular P6 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea judiciară în cauzele penale şi civile a parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale şi curţi de apel;
    7. Formular P7 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea judiciară în cauzele penale şi civile a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care se completează numai de secţiile din acest parchet;
    8. Formular P8: indicatorii principali privind activităţile de urmărire penală şi supravegherea cercetărilor (P1/P2), judiciară - penală şi civilă, soluţionarea sesizărilor, reclamaţiilor, cererilor şi memoriilor. Formularul este centralizat şi se întocmeşte după P1 şi P2 (separat pentru fiecare), pe trimestrul I şi trimestrele I - III.
    (2) Pe lângă aceste formulare statistice se mai întocmesc şi următoarele anexe:
    a) anexa de corelare la formularul P2 privind propunerile organelor de cercetare penală şi soluţiile dispuse de procuror (centralizator şi desfăşurător);
    b) anexa criminologică la P1 şi P2 (centralizator şi desfăşurător), cu două părţi: partea I - conţinând date privind persoana inculpaţilor trimişi în judecată şi partea a II-a - privind victimele unor infracţiuni;
    c) anexa de corelare la formularele P2 şi P3 - prejudicii (centralizator şi desfăşurător);
    d) anexa la formularul P8 (centralizator P1 şi separat P2).
    ART. 158
    (1) Termenele în care se completează formularele statistice şi modul de centralizare, stocare computerizată şi de prelucrare a datelor sunt reglementate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind sistemul informaţional al Ministerului Public.
    (2) Formatul şi conţinutul registrelor, condicilor şi ale formularelor statistice se stabilesc, de asemenea, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind nomenclatoarele arhivistice.

    CAP. 3
    Atribuţiile personalului auxiliar de specialitate

    SECŢIUNEA 1
    Constituirea compartimentelor auxiliare

    ART. 159
    (1) Toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
    a) registratura;

    b) grefa;
    c) arhiva;
    d) biroul de informare şi relaţii publice;
    e) biblioteca.
    (2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică.
    (3) Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura parchetelor de pe lângă tribunale, tribunale specializate şi judecătorii.
    (4) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
    (5) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un procuror desemnat de conducătorul parchetului, care poate îndeplini şi rolul de purtător de cuvânt.
    (6) La parchetele de pe lângă judecătorii, personalul auxiliar este organizat într-o structură nedivizată, în cadrul grefei, potrivit statului de funcţiuni aprobat în condiţiile legii.
    (7) La parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel, personalul care asigură atribuţiile de grefă, registratură şi arhivă este organizat în cadrul grefei, iar personalul de specialitate este organizat în cadrul compartimentului economico-administrativ.
    ART. 160
    (1) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel stabilesc prin ordine de serviciu, anual şi ori de câte ori este necesar în funcţie de schimbările intervenite, după consultarea prim-procurorilor de la parchetele din subordine:
    a) componenţa nominală a compartimentelor auxiliare ale parchetelor;
    b) salariatul care coordonează compartimentul respectiv;
    c) procurorii care îndrumă şi controlează activitatea acestor compartimente.
    (2) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii parchetelor la care funcţionează.
    (3) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de conducătorul parchetului.
    (4) La parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticorupţie şi la parchetele de pe lângă judecătorii, de grefieri-şefi.
    (5) Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ conducătorului parchetului din care face parte şi din punct de vedere profesional Serviciului pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (6) Grefierii care participă la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul procurorului.
    (7) În vederea informatizării activităţii parchetelor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie ia măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
    (8) Numărul informaticienilor se stabileşte de către conducătorul parchetului.
    ART. 161
    Personalul auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizat în următoarele compartimente:
    a) Secţia administrativă, având structura prevăzută la art. 86;
    b) în cadrul celorlalte secţii funcţionează, ca servicii nedivizate, câte o grefă, având şi atribuţii de arhivă şi registratură;
    c) Biroul de informare publică şi Biroul relaţii cu presa din cadrul Secţiei de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa;
    d) biblioteca funcţionează în cadrul Secţiei de analiză - Serviciul de analiză, studii şi documentare, criminologie şi statistică;
    e) statisticienii şi personalul de specialitate informatică funcţionează în cadrul Biroului de statistică judiciară, respectiv al Serviciului pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei din structura Secţiei de analiză;
    f) personalul tehnic din Serviciul de criminalistică funcţionează în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Organizarea şi funcţionarea compartimentelor de informare şi relaţii publice din Ministerul Public

    ART. 162
    (1) Activitatea de informare şi relaţii publice se realizează după cum urmează:
    a) la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către Biroul de informare publică şi Biroul relaţii cu presa din cadrul Secţiei de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa;
    b) la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, Curtea Militară de Apel, tribunale şi Tribunalul Militar Teritorial, de către compartimentele de informare şi relaţii publice;
    c) la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii şi tribunale militare, de către procurorul desemnat pentru realizarea atribuţiilor în acest domeniu.
    (2) Structurile şi procurorul desemnat, prevăzuţi la alin. (1), se află în subordinea directă a conducătorului parchetului care, în funcţie de situaţie, poate dispune coordonarea acestora de către unul dintre adjuncţii săi.
    (3) Compartimentele de informare şi relaţii publice ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi Tribunalul Militar Teritorial sunt constituite din 1 - 2 procurori, 1 grefier sau grefier-dactilograf şi, după caz, 1 analist programator.
    (4) Stabilirea numărului şi desemnarea persoanelor în compartimentele de informare şi relaţii publice, respectiv desemnarea procurorului cu atribuţii de informare şi relaţii publice, se fac de către conducătorul parchetului în care urmează să funcţioneze, prin dispoziţie scrisă.
    (5) De asemenea, prin dispoziţie scrisă, conducătorul parchetului va desemna un purtător de cuvânt din rândul procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în compartimentele de informare şi relaţii publice sau realizează atribuţii în acest domeniu.
    ART. 163
    Biroul de informare publică şi Biroul relaţii cu presa ale Secţiei de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, compartimentele de informare şi relaţii publice ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, Curtea Militară de Apel, tribunale, Tribunalul Militar Teritorial şi procurorul desemnat pentru realizarea atribuţiilor de informare şi relaţii publice de către parchetul de pe lângă judecătorie ori Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar aduc la îndeplinire sarcinile ce le revin şi îşi desfăşoară activitatea potrivit dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, precum şi ale prezentului regulament.
    ART. 164
    (1) Pentru accesul publicului la informaţiile de interes public prevăzute la art. 5 din Legea nr. 544/2001, conducătorii parchetelor de pe lângă curţile de apel, Curtea Militară de Apel, tribunale, Tribunalul Militar Teritorial, judecătorii şi tribunalele militare vor organiza puncte de informare-documentare în cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice.
    (2) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se organizează punctul de informare-documentare în cadrul Biroului de informare publică al Secţiei de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa.
    ART. 165
    Activitatea de informare şi relaţii publice se desfăşoară pe toată perioada programului zilnic de lucru al parchetului, iar în ziua de joi (lucrătoare) programul de funcţionare se prelungeşte cu două ore.
    ART. 166
    Pentru analiza reclamaţiilor administrative ale persoanelor vizând nerespectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 şi ale normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, conducătorul parchetului va constitui, prin dispoziţie scrisă, o comisie de analiză privind încălcarea dreptului de acces la informaţiile de interes public, formată din 2 procurori cu experienţă corespunzătoare. Comisia va duce la îndeplinire, în mod corespunzător, obligaţiile prevăzute în art. 35 alin. (2) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002.
    ART. 167
    Conducătorii parchetelor vor organiza periodic, de regulă o dată pe lună sau ori de câte ori se impune, conferinţe de presă, pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public, fiind obligaţi să răspundă la orice informaţii de acest fel.
    ART. 168
    (1) Compartimentele de informare şi relaţii publice ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, Curtea Militară de Apel, tribunale şi Tribunalul Militar Teritorial, precum şi procurorii desemnaţi pentru realizarea atribuţiilor în acest domeniu la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunalele militare îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile prevăzute la art. 79 şi 80.
    (2) În vederea realizării atribuţiilor specifice, purtătorul de cuvânt al parchetului are dreptul de a consulta orice document sau dosar aflat la parchet, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţă. Conducătorii parchetelor vor asigura mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor specifice.
    (3) Dreptul la liberul acces la informaţii privind activitatea judiciară poate fi restrâns, în condiţiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale sau când interesele minorilor ori protecţia vieţii private a părţilor în proces o impun sau în măsura considerată absolut necesară de către conducătorul parchetului atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Compartimentele de grefă, registratură şi arhivă

    ART. 169
    Compartimentele auxiliare de la toate parchetele, care desfăşoară activitatea de grefă, registratură şi arhivă, efectuează următoarele operaţiuni:
    a) completarea formularelor statistice, centralizarea şi stocarea computerizată a datelor statistice, potrivit Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind sistemul informaţional al Ministerului Public;
    b) evidenţa, selectarea, păstrarea, mişcarea şi casarea, în condiţiile legii, a documentelor deţinute în arhivă;
    c) folosirea, păstrarea şi evidenţa ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor, rechizitelor şi a altor materiale din dotare;
    d) calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-au dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi administrative sau judiciare;
    e) evidenţa, depozitarea, păstrarea, mişcarea şi conservarea corpurilor delicte; la parchetele de pe lângă tribunale şi parchetele care au sediul comun cu acestea, operaţiunile descrise vor fi efectuate de tehnicianul criminalist al parchetului de pe lângă tribunal;
    f) dactilografierea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate;
    g) realizarea sarcinilor administrative şi gospodăreşti necesare bunei desfăşurări a activităţii parchetelor;
    h) alte sarcini stabilite de conducătorii parchetelor în baza legii şi a ordinelor organelor ierarhic superioare.
    ART. 170
    (1) Întreaga activitate de grefă, registratură şi arhivă se desfăşoară la sediul parchetului, în încăperi anume destinate.
    (2) Sunt interzise scoaterea lucrărilor din sediul parchetului, consultarea sau copierea lucrărilor de către persoane din afara instituţiei, efectuarea lucrărilor de grefă, registratură şi arhivă de către persoane din afara acestor compartimente, precum şi accesul persoanelor străine la registrele şi documentele deţinute de parchete, fără aprobarea conducătorului parchetului.
    ART. 171
    (1) Lipsa unor dosare sau acte aflate în evidenţa procurorilor ori a compartimentelor auxiliare ale parchetelor va fi adusă de îndată la cunoştinţă prim-procurorului sau procurorului general al parchetului, care va lua măsuri de recuperare sau de reconstituire a lucrărilor.
    (2) În toate cazurile se vor stabili responsabilităţile, comunicându-se despre aceasta, pe cale ierarhică, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

CAP. 4
    Organizarea şi atribuţiile personalului auxiliar de specialitate. Dispoziţii generale

    ART. 172
    (1) Personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri şefi cabinet, grefieri şefi secţie, grefieri şefi serviciu, grefieri, grefieri-dactilografi, arhivari-registratori şi agenţi procedurali.
    (2) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic conducerii compartimentelor de activitate din care face parte.

    SECŢIUNEA 1
    Atribuţiile grefierilor şefi cabinet

    ART. 173
    Grefierii şefi cabinet funcţionează la cabinetele procurorului general, procurorilor generali adjuncţi şi procurorilor consilieri şi au următoarele atribuţii:
    a) primesc corespondenţa adresată procurorului general, procurorilor generali adjuncţi sau, după caz, procurorilor consilieri;
    b) verifică şi prezintă corespondenţa procurorului general, procurorilor generali adjuncţi sau, după caz, procurorilor consilieri;
    c) efectuează operaţiuni de înregistrare, completare şi scădere a lucrărilor primite la cabinet;
    d) transmit de îndată pe condica de expediţie, conform rezoluţiei procurorului general, procurorilor generali adjuncţi sau, după caz, a procurorilor consilieri, lucrările la secţii, servicii, birouri şi la alte compartimente din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    e) ţin evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare stabilite de procurorul general, procurorii generali adjuncţi sau, după caz, de procurorii consilieri şi îi informează cu privire la respectarea acestor termene;
    f) după semnarea lucrărilor de procurorul general, procurorii generali adjuncţi sau, după caz, de procurorii consilieri, iau măsuri pentru expedierea de îndată a acestora;
    g) arhivează lucrările soluţionate, după ce au fost scăzute în registrul de la cabinet;
    h) din dispoziţia procurorului general, procurorilor generali adjuncţi sau, după caz, a procurorilor consilieri, dactilografiază lucrările repartizate;
    i) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea în condiţii corespunzătoare a ştampilelor, sigiliilor şi a imprimatelor existente la cabinet;
    j) păstrează secretul de serviciu şi respectă confidenţialitatea lucrărilor efectuate la cabinet;
    k) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul general, procurorii generali adjuncţi sau, după caz, de procurorii consilieri.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Atribuţiile grefierilor şefi secţie şi ale grefierilor şefi serviciu

    ART. 174
    Grefierii şefi secţie şi grefierii şefi serviciu îndeplinesc următoarele atribuţii:
    a) organizează şi coordonează personalul auxiliar de specialitate din subordine şi propun procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia;
    b) primesc corespondenţa adresată secţiei sau serviciului, o verifică şi o prezintă procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu;
    c) conform rezoluţiei procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu, predau lucrările repartizate personalului, pe condică de lucrări, pe bază de semnătură;
    d) din dispoziţia procurorului şef secţie sau, după caz, a procurorului şef serviciu, înregistrează lucrările în registrele secţiei sau ale serviciului;
    e) ţin la zi evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare şi informează procurorul şef secţie sau, după caz, procurorul şef serviciu asupra respectării acestora;
    f) certifică, la sfârşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefă, consemnând numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite;
    g) asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinând la zi evidenţele primare şi desfăşurătoarele statistice tipizate;
    h) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere, luând măsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndată;
    i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a lucrărilor de către personalul din subordine;
    j) se preocupă de utilizarea eficientă şi păstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale existente în grefa secţiei şi a serviciului;
    k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier sau de alte materiale pentru secţie sau serviciu şi propun procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri;
    l) repartizează personalului auxiliar de specialitate din subordine lucrările pentru dactilografiere;
    m) verifică şi predau la arhivă lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;
    n) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor şi a sigiliilor secţiei sau serviciului, conform prevederilor legale;
    o) ţin la zi evidenţa personalului la locul de muncă, completând condica de prezenţă, şi iau măsuri pentru întocmirea foii lunare de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;
    p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau, după caz, de procurorul şef serviciu.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Atribuţiile grefierilor şi ale grefierilor-dactilografi

    ART. 175
    Grefierii şi grefierii-dactilografi au următoarele atribuţii:
    a) primesc de la grefierul şef secţie sau de la grefierul şef serviciu lucrările repartizate prin rezoluţie de procurorul şef secţie ori de procurorul şef serviciu şi le înregistrează în registrele secţiei sau ale serviciului;
    b) înregistrează lucrările în registrul intrare-ieşire, în registrul de urmărire penală şi supraveghere a urmăririi penale, în registrul de arestaţi, în registrul de valori şi corpuri delicte, în registrul de plângeri, sesizări, cereri, memorii, reclamaţii, în registrul secret de serviciu, în registrul pentru punerea în executare a sancţiunilor administrative aplicate în temeiul art. 18^1 din Codul penal, în opisul alfabetic, precum şi în alte evidenţe;
    c) răspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completează zilnic, conform rubricaţiei;
    d) scad lucrările soluţionate în registre şi, după caz, iau măsuri de expediere sau arhivare a acestora;
    e) dactilografiază lucrările repartizate de grefierul şef secţie sau grefierul şef serviciu;
    f) întreţin în condiţii corespunzătoare calculatorul sau maşina de scris;
    g) păstrează secretul profesional şi confidenţialitatea lucrărilor;
    h) exercită orice alte atribuţii dispuse de grefierul şef secţie sau de grefierul şef serviciu ori de procurorul şef secţie sau procurorul şef serviciu.

    CAP. 5
    Primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor

    SECŢIUNEA 1
    Reguli generale pentru parchetele teritoriale şi reguli comune

    ART. 176
    (1) Corespondenţa adresată unităţilor teritoriale ale Ministerului Public se primeşte de primul-grefier ori de grefierul-şef sau de alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
    (2) La primirea corespondenţei se verifică dacă menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacă există toate anexele enumerate în corespondenţă. Lipsurile ori nepotrivirile dintre menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţă expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondenţa ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate.
    (3) Sesizările penale, precum şi celelalte plângeri, cereri, sesizări şi memorii ale cetăţenilor, depuse de aceştia direct la parchet, vor purta menţiunea de primire aplicată de procurorul de serviciu, precum şi numărul de înregistrare în condica C-8.
    (4) Conducătorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondenţă sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.
    ART. 177
    (1) Corespondenţa primită direct sau de la alte parchete se sortează de primul-grefier sau de grefierul-şef potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare şi se identifică lucrările anterioare, în cazul în care corespondenţa nou-primită are legătură cu aceste lucrări.
    (2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare prim-procurorului sau procurorului general al parchetului, care repartizează lucrările procurorilor sau altor salariaţi din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, instituţiilor competente, potrivit legii, să le rezolve.
    (3) Sortarea corespondenţei de către primul-grefier sau de grefierul-şef, prezentarea acesteia spre examinare conducătorului parchetului şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se fac, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel târziu a doua zi.
    ART. 178
    (1) După examinarea şi repartizarea corespondenţei, conducătorul parchetului restituie grefei lucrările în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei.
    (2) În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori al sesizărilor adresate parchetului, conducătorul parchetului va dispune procurorului sau salariatului căruia i-a repartizat lucrarea spre soluţionare să ceară petiţionarului să facă precizările necesare în scris, telefonic sau direct, prin chemare la parchet, după caz.
    ART. 179
    Plângerile şi sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare penală, în care au fost sesizate direct acestea, se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-2). Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul "P" (penal).
    ART. 180
    Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii clasificate secret de stat sau de serviciu se efectuează potrivit dispoziţiilor ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind protecţia de către Ministerul Public a informaţiilor clasificate şi privind protecţia secretului de stat şi de serviciu.
    ART. 181
    (1) Cererile, reclamaţiile, sesizările şi memoriile se înregistrează în registrul R-19, dându-se numere de înregistrare fără soţ.
    (2) Toate celelalte categorii de corespondenţă se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei curente (R-13), dându-se cronologic numere cu soţ şi indicativele corespunzătoare din Nomenclatorul arhivistic.
    ART. 182
    (1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 153 - 155, în raport cu conţinutul lor.
    (2) La parchetele care au secţii maritime şi fluviale, în registrul R-2 şi pe lucrările penale privind acest sector se va menţiona indicativul PMF (penal-maritim-fluvial).
    (3) Când pe parcursul soluţionării sau după definitivarea lor unele lucrări înregistrate iniţial conform regulilor stabilite în art. 153 - 155 îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii încadrări.
    ART. 183
    (1) Înregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi primirile de dosare sau de referate şi orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.
    (2) Prim-grefierii au obligaţia să urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta şi să îl informeze de îndată cu privire la existenţa unor lucrări nerezolvate.
    ART. 184
    (1) După efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub semnătură în registrul de evidenţă a acestora.
    (2) Lucrările efectuate se predau de procurori şi de ceilalţi salariaţi prim-grefierului ori grefierului-şef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnătură în condica C-4 sau C-5.
    (3) Prim-grefierul sau grefierul-şef va face personal menţiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor şi de închidere a poziţiilor în registre.
    (4) Circulaţia lucrărilor între grefă şi procurorii sau personalul auxiliar cărora li s-au repartizat spre soluţionare va fi evidenţiată, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menţionarea datelor de predare-primire.
    ART. 185
    (1) Corespondenţa cu autorităţile străine, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare din ţara noastră, cu reprezentanţele străine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în România are loc în condiţiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În al doilea caz, parchetele vor înainta corespondenţa la Secţia de cooperare internaţională, integrare europeană, informare publică şi relaţii cu presa - Biroul de asistenţă judiciară internaţională din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Comunicarea actelor procedurale către străini, persoane fizice sau juridice, cu domiciliul sau cu reşedinţa în România ori cu domiciliul în străinătate, dar care se află temporar în România, se va face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.
    (3) Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face după traducerea actelor, la parchetele de pe lângă curţile de apel sau, după caz, în limba pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba oficială a statului resortisant, la organul prevăzut la alin. (1).
    (4) Corespondenţa într-o limbă străină, primită de la alte persoane şi instituţii decât cele menţionate la alin. (1), se traduce în limba română prin grija parchetelor de pe lângă curţile de apel. În acest scop, după primirea unei asemenea corespondenţe, prim-procurorul parchetului destinatar o va înainta procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel din circumscripţia căruia îşi desfăşoară activitatea, iar acesta va dispune, în condiţiile legii, traducerea corespondenţei. Textul tradus se transmite parchetului solicitant de către prim-grefierul parchetului de pe lângă curtea de apel.
    (5) Corespondenţa într-o limbă străină adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se traduce prin grija Secţiei administrative.
    ART. 186
    (1) Pentru lucrările rezolvate, după efectuarea menţiunilor de scădere şi de închidere, corespondenţa se expediază destinatarilor.
    (2) În corespondenţa expediată se vor menţiona numele parchetului, numărul de înregistrare, precum şi numerele de înregistrare ale lucrărilor conexate.
    (3) Prim-grefierul sau grefierul-şef va urmări ca actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă.
    ART. 187
    (1) Toate comunicările, indiferent dacă se adresează unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori recomandate şi se predau părţii cu borderou. În cazul comunicărilor care nu privesc soluţiile adoptate în cauzele de competenţa parchetelor, acestea se pot face prin scrisori simple care se predau, pe bază de semnătură, la oficiile poştale.
    (2) Când destinatarul are sediul, domiciliul sau reşedinţa în aceeaşi localitate în care îşi are sediul parchetul, corespondenţa i se poate transmite şi prin curier, sub luare de semnătură în condica C-7.
    ART. 188
    (1) Înregistrarea corespondenţei pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.
    (2) Registrele se numerotează, iar pe copertele acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul iniţial şi ultimul număr de înregistrare. La sfârşitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică de către primul-grefier sau grefierul-şef numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite.
    ART. 189
    Nu se admit ştersături în registre şi condici. Eventualele menţiuni eronate se barează printr-o linie trasată cu cerneală şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul rând liber din registru. Rectificarea va fi certificată, pe marginea filei din registru sau din condică, prin semnătura conducătorului parchetului sau a procurorului desemnat să controleze activitatea grefei.
    ART. 190
    (1) Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se păstrează timp de un an la grefa parchetului, după care se depun la arhivă.
    (2) Aranjarea actelor se face de procurorul care rezolvă lucrarea, iar numerotarea şi cusutul dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de primul-grefier sau de grefierul-şef ori de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
    ART. 191
    (1) Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate şi va lua măsurile de înlăturare a acestora sau va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun.
    (2) Semestrial şi ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel va organiza, prin procurorii inspectori, controlul funcţionării serviciilor de grefă la parchetele din subordine şi va analiza situaţia poziţiilor neînchise din registre şi condici, precum şi a eventualelor lucrări nesoluţionate sau pierdute, luând, dacă este cazul, măsurile de tragere la răspundere a celor vinovaţi.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Reguli speciale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

    ART. 192
    (1) Corespondenţa adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor cu caracter secret, se primeşte de personalul desemnat de procurorul-şef al Secţiei administrative.
    (2) Corespondenţa primită la registratura generală se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi se transmite prin rezoluţie a procurorului-şef al Secţiei administrative.
    (3) În cazul în care la compartimentele de grefă ale secţiilor se primeşte direct corespondenţa, grefierii-şefi o vor transmite spre înregistrare la Secţia administrativă.
    (4) Corespondenţa primită la Secţia administrativă, referitoare la lucrări anterioare sau la lucrări solicitate de secţii, se predă de îndată, după înregistrarea în partida respectivă, la serviciile de grefă ale secţiilor unde se află lucrarea de bază.
    ART. 193
    (1) Corespondenţa expediată de persoane fizice sau persoane juridice neoficiale, adresată procurorului general sau adjuncţilor acestuia cu menţiunea "personal" sau "confidenţial" se primeşte de un grefier anume desemnat, care predă plicurile, nedeschise, procurorului-şef al Secţiei administrative. Acesta deschide plicurile, examinează conţinutul corespondenţei şi o prezintă celor cărora le este adresată, dacă, în raport cu conţinutul, apreciază că trebuie să fie cunoscută de aceştia.
    (2) Corespondenţa adresată procurorului general cu menţiunea "personal" sau "confidenţial", primită de la instituţii sau organisme oficiale, va fi predată, nedesfăcută, direct la cabinetul său.
    ART. 194
    Se va prezenta procurorului general, indiferent de modul în care a fost adresată, corespondenţa privind:
    a) comportarea personalului din unităţile Ministerului Public în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate;
    b) scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi nu s-a primit răspuns;
    c) încălcarea ordinii de drept de către alte autorităţi ale statului;
    d) alte lucrări care, prin conţinutul lor deosebit, impun informarea procurorului general.
    ART. 195
    După examinarea de către procurorul general sau de adjuncţii săi a corespondenţei, şefii de cabinete reţin şi înregistrează lucrările care se păstrează în evidenţă la cabinete, iar restul corespondenţei se predă Secţiei administrative pentru a fi înregistrată şi transmisă compartimentelor de resort sau pentru a fi trimisă altor autorităţi publice competente, potrivit legii.
    ART. 196
    La registratura generală grefierii anume desemnaţi vor înregistra corespondenţa după cum urmează:
    a) corespondenţa care are ca obiect plângeri, denunţuri şi alte sesizări penale, comunicări de evenimente şi alte date privind activitatea parchetelor, comunicări de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrări periodice, analize, propuneri, lucrări în legătură cu activitatea economico-administrativă, corespondenţa oficială primită de la diferite autorităţi publice, precum şi corespondenţa obişnuită se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-13) şi va primi numere cu soţ;
    b) propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile, altele decât cele penale, ale persoanelor fizice sau juridice se înregistrează în registrul de evidenţă a acestora (R-19), dându-se numere de înregistrare fără soţ.
    ART. 197
    Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare la două sau mai multe secţii se multiplică, după caz, integral sau parţial şi se predau acestora potrivit rezoluţiei de repartizare.
    ART. 198
    (1) Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistrează de către şefii de cabinete în registrul de intrare-ieşire la corespondenţa obişnuită. Pe aceste lucrări se aplică ştampila de înregistrare, cu menţiunea cabinetului respectiv, iar în registru şi pe lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menţionează indicativul "C" (cabinet) şi numărul acestuia, după cum urmează: "C1" pentru cabinetul procurorului general, "C2" pentru cabinetul prim-adjunctului procurorului general şi "C3" pentru cabinetul adjunctului procurorului general.
    (2) După înregistrare lucrările se predau spre rezolvare potrivit rezoluţiei, sub semnătură.
    (3) Documentele ce conţin informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu se înregistrează la serviciul informaţiilor clasificate, potrivit dispoziţiilor hotărârilor Guvernului nr. 585/2002 şi nr. 781/2002 şi ale ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 101/2002 şi nr. 75/2003.
    ART. 199
    (1) Corespondenţa primită de secţii de la Secţia administrativă se selectează de grefierii-şefi ai secţiilor şi se identifică lucrările anterioare, în cazul în care corespondenţa nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări.
    (2) Întreaga corespondenţă se prezintă spre examinare procurorului şef de secţie, care repartizează apoi lucrările personalului competent să le rezolve.
    (3) Corespondenţa primită de procurorii şefi de secţii în condiţiile prevăzute de art. 166 se repartizează şi se predă, după examinare, grefierilor-şefi ai secţiilor, pentru a fi înregistrată şi transmisă spre soluţionare, sau se predă, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre informare.
    ART. 200
    (1) Înregistrarea corespondenţei la secţii, după examinarea şi repartizarea acesteia de către procurorii-şefi, se face după cum urmează:
    a) corespondenţa care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 193, cu excepţia plângerilor, denunţurilor şi sesizărilor penale, se înregistrează potrivit prevederilor aceluiaşi text. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/IV/1999);
    b) propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plângerile şi memoriile persoanelor fizice şi juridice se înregistrează în registrul de evidenţă a acestora. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit Nomenclatorului indicator;
    c) plângerile, denunţurile şi celelalte sesizări penale, precum şi dosarele de la organele de cercetare penală în care plângerile şi denunţurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia. După înscrierea numărului de înregistrare, se va menţiona, în registru şi pe lucrare, indicativul "P" (penal). Repartizarea pe dosare potrivit Nomenclatorului indicator, în vederea arhivării, se face după soluţionare;
    d) lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit prevederilor lit. a) - c), în raport cu conţinutul lor.
    (2) Când pe parcursul soluţionării sau după soluţionare unele lucrări înregistrate iniţial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) şi d) îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii repartizări.
    ART. 201
    În scopul identificării cu uşurinţă a lucrărilor şi dosarelor, înregistrarea lucrărilor din categoria celor prevăzute la art. 196 lit. a) şi b) şi art. 200 alin. (1) lit. b) şi c) se va face şi în registrul opis alfabetic.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Completarea formularelor statistice, centralizarea şi stocarea computerizată a datelor

    ART. 202
    (1) Completarea formularelor statistice se efectuează de primul-grefier ori de grefierul-şef sau de un alt grefier desemnat prin ordin al conducătorului parchetului, potrivit Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind sistemul informaţional al Ministerului Public.
    (2) Completarea formularelor statistice desfăşurătoare se va face pe baza datelor înregistrate în evidenţele parchetului, prevăzute în cap. II secţiunea a 2-a din prezentul titlu.
    ART. 203
    Conducătorii parchetelor sau procurorii desemnaţi de aceştia vor veghea ca înregistrările în documentele de evidenţă şi completarea desfăşurătoarelor statistice să fie actualizate.
    ART. 204
    Toate formularele statistice vor fi semnate de conducătorul parchetului şi de primul-grefier sau de grefierul-şef, iar centralizatoarele vor fi verificate de un procuror inspector, desemnat prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel.
    ART. 205
    La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie formularele statistice se completează de grefierii şefi ai secţiilor şi se semnează de procurorii şefi de secţie. Verificarea formularelor statistice completate va fi făcută de un procuror inspector desemnat de procurorul general.
    ART. 206
    Pe măsura dezvoltării informatizării sistemului computerizat de stocare a informaţiilor, datele statistice vor fi introduse şi în calculatoarele din dotarea parchetelor.
    ART. 207
    Activitatea de completare a formularelor statistice şi de centralizare şi gestionare a datelor statistice a parchetelor este îndrumată metodologic de Biroul de statistică judiciară din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea în condiţiile legii a documentelor păstrate în arhivă

    ART. 208
    (1) Documentele de arhivă păstrate de compartimentele de grefă ale parchetelor timp de un an se depun la arhivă pe baza inventarelor întocmite, cu menţionarea termenelor de păstrare, potrivit Nomenclatorului arhivistic prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 16/1996.
    (2) Înainte de predarea la arhivă se verifică fiecare document şi se scot din dosare actele oficiale emise de alte autorităţi (diplome, certificate de studii, acte de stare civilă, acte de proprietate, carnete de muncă etc.), acestea urmând să fie restituite, sub semnătură, celor îndreptăţiţi şi reţinându-se copii certificate sub semnătură de persoana care a restituit actul.
    (3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarele se păstrează în arhivele secţiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală, unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispoziţiile legale.
    (4) Arhivarea şi păstrarea lucrărilor înregistrate şi reţinute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu excepţia lucrărilor ce conţin informaţii secrete de stat, se fac de către şefii de cabinete.
    ART. 209
    (1) În vederea trecerii la arhivă, documentele existente în fiecare dosar se aşază în ordine cronologică, se numerotează şi se cos sau se leagă în coperte de carton, în aşa fel încât să se asigure citirea completă a textelor, a datelor calendaristice şi a rezoluţiilor. Din dosar se îndepărtează agrafele, clemele, acele şi filele nescrise.
    (2) Pe coperta dosarului se menţionează denumirea parchetului şi a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul statistic, termenul de păstrare, problema la care se referă, numărul de file şi numărul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la Legea nr. 16/1996.
    (3) Pe o filă adăugată la sfârşitul dosarului sau pe prima pagină rămasă nescrisă a registrelor şi condicilor, salariatul care gestionează arhiva menţionează: "prezentul dosar (registru, condică etc.) conţine ... file" (în cifre şi litere), aplică ştampila rotundă şi semnează.
    ART. 210
    Pentru dosarele cu termen de păstrare permanent, inventarul se întocmeşte în 4 exemplare, iar pentru cele cu termen de păstrare temporar, în 3 exemplare. Din fiecare inventar, câte un exemplar rămâne la grefierul şef al unităţii, iar celelalte se păstrează în arhivă împreună cu dosarele.
    ART. 211
    Pentru registre, condici şi alte documente preconstituite se întocmeşte un inventar separat, pe termene de păstrare.
    ART. 212
    Salariatul care răspunde de arhivă este obligat să ţină evidenţa inventarelor pentru documentele intrate în arhivă şi a mişcării documentelor, completând rubricile din Registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor unităţilor arhivistice, potrivit modelului din anexa nr. 4 la Legea nr. 16/1996.
    ART. 213
    La primirea documentelor în arhivă se verifică dacă inventarul este întocmit corespunzător şi dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 16/1996 şi de prezentul regulament.
    ART. 214
    Documentele se păstrează în arhivă pe compartimente de activitate, pe termene de păstrare şi în ordinea cronologică a numerelor de înregistrare a dosarelor. Documentele cu termen de păstrare permanent se păstrează separat de cele cu termene temporare.
    ART. 215
    (1) Grefierii cu atribuţii de arhivar şi arhivarii-registratori sunt gestionarii documentelor arhivate şi ai informaţiilor cuprinse în aceste documente. Aceştia răspund în condiţiile legii şi în limita atribuţiilor pe care le au de conservarea arhivei şi de păstrarea confidenţialităţii informaţiilor cuprinse în arhivă.
    (2) În unităţile care nu au încadraţi arhivari-registratori atribuţiile specifice sunt îndeplinite de primul-grefier sau de grefierul-şef.
    (3) Persoanele menţionate la alin. (1) îndeplinesc sarcinile înscrise în instrucţiunile în vigoare privind predarea documentelor în arhivă, păstrarea, selecţionarea şi eliminarea acestora, precum şi cele prevăzute în fişa postului.
    ART. 216
    (1) Conducătorii parchetelor şi, respectiv, procurorul-şef al Secţiei administrative din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot desemna, dacă apreciază că este necesar, cu acordul grefierului-şef, respectiv primului-grefier sau, după caz, al arhivarului-registrator, alţi grefieri care să îndeplinească sarcini în legătură cu arhiva, alături de grefierul-şef sau de primul-grefier ori de arhivarul-registrator.
    (2) De asemenea, persoanele menţionate la alin. (1) verifică anual şi ori de câte ori consideră necesar modul în care sunt îndeplinite de către personalul din subordine sarcinile care rezultă din normele în legătură cu conservarea şi gestionarea arhivelor.
    ART. 217
    (1) Eliberarea de dosare şi de documente din dosarele arhivate, obţinerea de copii de pe aceste documente, precum şi consultarea lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a conducătorului unităţii care deţine arhiva.
    (2) Consultarea documentelor depozitate în arhiva generală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi eliberarea acestora se fac numai cu aprobarea procurorului-şef al Secţiei administrative.
    (3) La cererea persoanelor îndreptăţite, conducătorul parchetului, respectiv procurorul-şef al Secţiei administrative, poate aproba restituirea către acestea de documente din arhivă sau poate dispune încredinţarea de documente altor organe ale statului sau altor unităţi din Ministerul Public. Documentul restituit sau încredinţat se înlocuieşte în arhivă cu o copie conformă.
    (4) Eliberarea documentelor originale se consemnează în registrul de depozit.
    (5) Toate consultările lucrărilor din arhivă, precum şi eliberarea de copii se evidenţiază într-un registru ţinut în grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar şi va avea termen de păstrare permanent.
    ART. 218
    (1) Documentele de arhivă al căror termen de păstrare stabilit în Nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintă comisiei de selecţionare constituite potrivit art. 11 din Legea nr. 16/1996.
    (2) Comisia de selecţionare este compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de membri numiţi de conducătorul parchetului din rândul procurorilor şi al grefierilor.
    (3) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie membrii comisiei de selecţionare sunt desemnaţi prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului-şef al Secţiei administrative.
    (4) Preşedintele comisiei de selecţionare va fi numit din rândul procurorilor.
    (5) Salariatul care răspunde de arhivă va fi numit secretar al comisiei de selecţionare. Acesta are obligaţia să pregătească din timp materialul arhivistic pe care urmează să-l prezinte comisiei de selecţionare, să prezinte explicaţiile necesare în legătură cu selecţionarea arhivei şi să ducă la îndeplinire hotărârile comisiei de selecţionare.
    ART. 219
    După expirarea termenului de păstrare, la cererea secretarului comisiei de selecţionare, preşedintele convoacă comisia. Aceasta verifică dacă documentele înscrise în inventar au fost bine încadrate în termenele de păstrare şi avizează eliminarea lor, putând să prelungească termenul de păstrare a unor lucrări, dacă este cazul.
    ART. 220
    În cazurile în care comisia de selecţionare constată că s-au produs greşeli în stabilirea termenelor de păstrare, va face rectificările necesare în inventar. Dacă este cazul, se întocmesc inventare separate care se anexează la inventarul iniţial.
    ART. 221
    (1) Inventarele dosarelor stabilite de comisia de selecţionare pentru a fi înlăturate din arhivă ca nefolositoare, însoţite de procesul-verbal întocmit potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 16/1996 şi aprobat de prim-procurorul sau de procurorul general al parchetului, se înaintează spre confirmare filialei judeţene a Arhivelor Naţionale.
    (2) După primirea confirmării, documentele stabilite să fie înlăturate ca nefolositoare se predau unităţilor de colectare a deşeurilor, în condiţiile legii.
    ART. 222
    (1) Selecţionarea altor documente care nu au fost constituite potrivit Nomenclatorului arhivistic se face după ce acestea au fost puse în ordine şi inventariate. Comisia de selecţionare examinează documentele şi stabileşte, după caz, păstrarea sau înlăturarea lor ca nefolositoare.
    (2) Pentru documentele ce se propun a fi înlăturate din arhivă se întocmeşte proces-verbal conform modelului din anexa nr. 5 la Legea nr. 16/1996, menţinându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create şi numărul curent al dosarelor din inventar.
    ART. 223
    Documentele care nu au termen de păstrare prevăzut în Nomenclatorul arhivistic se înlătură pe baza unui proces-verbal în care se menţionează categoria de documente, numărul acestora şi anii extremi, făcându-se menţiuni despre lipsa lor de valoare documentară şi practică.
    ART. 224
    Documentele rămase după selecţionare se predau filialei judeţene a Arhivelor Naţionale, la termenele şi în condiţiile prevăzute în Legea nr. 16/1996. O dată cu predarea se depun şi două exemplare ale inventarului definitiv.
    ART. 225
    La selecţionarea arhivei se va avea în vedere să fie identificate şi reţinute toate documentele care au importanţă istorică, documentară şi cele a căror utilitate practică nu a încetat.
    ART. 226
    (1) Sigiliile şi ştampilele scoase din uz, confecţionate din metal, care au stemă şi denumirea completă a parchetelor, păstrate în arhivă, se depun la filialele judeţene ale Arhivelor Naţionale, într-un singur exemplar, iar celelalte exemplare, precum şi sigiliile şi ştampilele de cauciuc scoase din uz se depun la Secţia administrativă din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (2) Sigiliile şi ştampilele se iau în evidenţă într-un registru separat, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4 la Legea nr. 16/1996.
    ART. 227
    (1) Conducătorii parchetelor sunt obligaţi să urmărească păstrarea în condiţii corespunzătoare a documentelor şi să ia măsuri care să împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligaţi să asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de păstrare a documentelor şi de prevenire a incendiilor.
    (2) Se interzic introducerea şi păstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale instabile sau perisabile.
    ART. 228
    Secţia administrativă din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită controlul şi îndrumarea activităţilor ce se desfăşoară în legătură cu arhiva la unităţile locale.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Folosirea, păstrarea şi evidenţa ştampilelor, sigiliilor, imprimatelor şi a altor materiale din dotare

    ART. 229
    Parchetele vor folosi sigilii, ştampile şi imprimate ale căror dimensiuni, formă şi conţinut se stabilesc prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii.
    ART. 230
    Firmele parchetelor se vor confecţiona prin grija compartimentelor economico-administrative din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, respectiv a Secţiei administrative, şi vor avea conţinutul, dimensiunile, forma şi culoarea stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 231
    (1) Sigiliile şi ştampilele se înregistrează în Registrul pentru evidenţa sigiliilor şi ştampilelor (R-17).
    (2) Se interzice scoaterea sigiliilor şi a ştampilelor din incinta parchetului.
    (3) Sigiliile şi ştampilele se păstrează în dulapuri metalice, răspunderea pentru integritatea lor revenind grefierilor-şefi ai parchetelor.
    ART. 232
    În caz de pierdere sau de sustragere a unei ştampile sau a unui sigiliu, evenimentul va fi raportat de îndată, în scris, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi procurorului-şef al Secţiei administrative din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iniţiindu-se, dacă este cazul, procedura de tragere la răspundere disciplinară a persoanei vinovate şi luându-se măsurile necesare de înlocuire a bunului.
    ART. 233
    Stocurile de imprimate din fiecare parchet vor fi gestionate de administrator sau, după caz, de grefierul şef, de primul-grefier sau de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.
    ART. 234
    Conducătorii parchetelor vor supraveghea activitatea personalului din subordine, astfel încât să se evite folosirea imprimatelor în afara unităţilor de alte persoane sau în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.
    ART. 235
    Imprimatele scoase din uz se inventariază de comisia de selecţionare a documentelor şi se predau, în condiţiile legii, unităţilor de colectare a deşeurilor.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat şi evidenţa punerii în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata de cheltuieli judiciare şi amenzi administrative

    ART. 236
    (1) Grefierii-şefi şi prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale şi punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus sancţiunea administrativă a amenzii, prevăzută de art. 91 lit. c) din Codul penal.
    (2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor administrative se ţine în registrul R-5.
    ART. 237
    La stabilirea cheltuielilor judiciare se vor avea în vedere cheltuielile făcute de organul de urmărire penală şi de alte organe pentru:
    a) chemarea prin serviciile poştale, telefon, telex sau fax a părţilor din proces, a martorilor, experţilor, interpreţilor şi a altor persoane;
    b) plata, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de art. 190 din Codul de procedură penală, a sumelor de bani cuvenite martorilor, experţilor şi interpreţilor;
    c) efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor medico-legale sau de altă specialitate;
    d) ridicarea şi conservarea mijloacelor materiale de probă, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substanţelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc.
    e) efectuarea fotografiilor judiciare şi a înregistrărilor audio-video;
    f) deplasările efectuate în interesul rezolvării cauzelor: costul cazării, al diurnei, al transportului;
    g) plata onorariilor apărătorilor din oficiu;
    h) hârtia, imprimatele şi alte materiale ce compun dosarele penale;
    i) orice alte lucrări efectuate în desfăşurarea urmăririi penale, care au necesitat plăţi din fondurile bugetare.
    ART. 238
    Calcularea cheltuielilor judiciare se va face, în fiecare cauză soluţionată de procuror, pe baza următoarelor documente justificative:
    a) actele întocmite de organele care au efectuat lucrări dispuse de organul de urmărire penală, în care sunt menţionate, în condiţiile prevăzute prin dispoziţiile legale, costurile lucrărilor;
    b) actele în baza cărora martorii, experţii şi interpreţii justifică, în condiţiile prevăzute de lege, cheltuielile făcute;
    c) actele emise de cabinetele de avocaţi, în care se menţionează onorariile ce se plătesc apărătorilor din oficiu;
    d) nota de cheltuieli întocmită de grefierul-şef, sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmărirea penală sau supravegherea urmăririi penale, privind cheltuielile făcute de parchet în cursul urmăririi penale, pentru corespondenţă, chemările prin telefon, telex sau fax, deplasări, consumuri de materiale etc.
    ART. 239
    În cauzele în care urmărirea penală a fost efectuată de organe de cercetare penală, la stabilirea cheltuielilor se ţine seama de sumele menţionate de aceste organe în referatele cu propuneri de soluţionare a cauzelor, la care se adaugă, dacă este cazul, cheltuielile efectuate de parchet.
    ART. 240
    Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror prin ordonanţa de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărirea penală, potrivit art. 245 din Codul de procedură penală şi art. 249 alin. 2 din acelaşi cod.
    ART. 241
    Punerea în executare a ordonanţei prin care s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda prevăzută de art. 91 lit. c) din Codul penal se face de către procuror, potrivit dispoziţiilor art. 249^1 alineatul ultim, art. 442 şi 443 din Codul penal.
    ART. 242
    (1) Conducătorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare.
    (2) Secţia administrativă din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va urmări, cu ocazia controalelor economice efectuate, modul în care se pun în executare ordonanţele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare şi va propune măsurile de înlăturare a neregulilor constatate.
    ART. 243
    (1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror şi care nu pot fi ataşate la dosar se asigură de parchete prin tehnicienii criminalişti sau, după caz, prin grefierii anume desemnaţi de conducătorii parchetelor; aceştia semnează de luarea în primire a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, le înregistrează în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4) şi răspund de securitatea depozitării, precum şi de buna păstrare şi conservare a acestora.
    (2) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal, în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea.
    (3) În Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4) se va face descrierea amănunţită a obiectelor primite, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. În acelaşi sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă prevăzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4).
    ART. 244
    Pentru depozitarea în condiţii de securitate şi bună conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, la parchete se amenajează încăperi speciale şi se procură case de fier şi dulapuri metalice anume destinate.
    ART. 245
    (1) Obiectele de valoare mare se vor ţine în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea ataşată o etichetă pe care se vor nota numărul dosarului şi poziţia din Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4).
    (2) Obiectele cu volum mic se ambalează în plicuri pe care se vor nota datele de identificare.
    ART. 246
    (1) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate din acestea şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituţie bancară competentă.
    (2) Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor de specialitate.
    (3) Obiectele prevăzute la alin. (1) şi (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.
    (4) Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmăririi penale de la deţinători se consemnează la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. pe numele celui de la care s-au ridicat şi la dispoziţia organului judiciar.
    (5) La camera de corpuri delicte se păstrează în evidenţă xerocopii de pe recipisele de consemnare a sumelor de bani la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. şi actele de depunere a valorilor la instituţiile de specialitate, iar recipisele în original se depun la dosar.
    ART. 247
    (1) Bunurile perisabile se predau de urgenţă, în condiţiile legii, unităţilor comerciale, potrivit profilului activităţii acestora, în vederea valorificării.
    (2) Sumele de bani rezultate din valorificare se consemnează la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., după caz, pe numele învinuitului, inculpatului sau părţilor responsabile civilmente şi la dispoziţia organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor.
    ART. 248
    Armele de foc, muniţiile şi materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante care sunt mijloace materiale de probă se predau cu proces-verbal organelor de poliţie din localitatea unde îşi are sediul parchetul.
    ART. 249
    (1) În cazurile în care se dispune trimiterea în judecată, corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă se predau instanţei de judecată o dată cu dosarul cauzei, făcându-se menţiune despre aceasta în rechizitoriu. În adresa de trimitere a dosarului se enumeră şi se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire şi depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau poliţiei.
    (2) Predarea la instanţă a dosarului, împreună cu corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte, la instituţii de specialitate, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la bănci se face sub luare de semnătură în condica C-7, cu menţiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât şi a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4).
    ART. 250
    (1) Dacă se dispune confiscarea specială potrivit art. 118 din Codul penal, un exemplar al actului procurorului sau un extras împreună cu obiectele confiscate se trimit executorului judecătoresc, în vederea valorificării lor în condiţiile legii. Predarea şi primirea obiectelor şi scoaterea din evidenţă se fac în condiţiile prevăzute la art. 246.
    (2) În cazul confiscării mijloacelor de plată străine, a titlurilor de valoare interne, a obiectelor de artă sau de muzeu, a metalelor sau pietrelor preţioase ori a obiectelor confecţionate din acestea, precum şi a colecţiilor de valoare, soluţia dispusă se comunică şi instituţiilor de specialitate la care acestea au fost depuse.
    (3) Pentru sumele de bani ridicate de la făptuitori sau pentru cele obţinute din valorificarea bunurilor perisabile, măsura confiscării se comunică şi unităţii C.E.C. la care acestea au fost depuse.
    (4) Confiscarea muniţiei şi a materialelor explozive, radioactive, toxice sau stupefiante se comunică organelor de poliţie la care acestea au fost depuse, pentru a se proceda la valorificarea lor în condiţiile legii.
    (5) Măsura confiscării se comunică în toate cazurile organelor financiare teritoriale, pentru a se urmări virarea la bugetul de stat a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte.
    ART. 251
    Măsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusă prin ordonanţă, se execută după respingerea căilor de atac împotriva soluţiei sau după trecerea unui an de la data ordonanţei, prin mijloace adecvate, de către o comisie desemnată de conducătorul parchetului, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul-şef şi tehnicianul criminalist sau, după caz, grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte se întocmeşte un proces-verbal semnat de membrii comisiei, care se ataşează la dosarul cauzei, iar operaţiunea se menţionează în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4).
    ART. 252
    Secţia administrativă, respectiv Serviciul de audit intern din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ocazia acţiunilor de control financiar, va verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţă şi de gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace materiale de probă.
    ART. 253
    Se interzice folosirea sub orice formă a obiectelor care constituie mijloace materiale de probă în alte scopuri decât cele prevăzute de lege sau dobândirea acestora cu ocazia valorificării lor.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Dactilografierea lucrărilor întocmite în cadrul sectoarelor de activitate

    ART. 254
    Grefierii-şefi sau, după caz, prim-grefierii asigură dactilografierea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor efectuate în cadrul activităţii parchetelor.
    ART. 255
    În funcţie de volumul de activitate din fiecare parchet, una sau mai multe dactilografe sau grefiere-dactilografe şi grefiere, în funcţie de volumul de activitate, pot fi anume desemnate să dactilografieze şi lucrările efectuate în cadrul procedurilor judiciare (declaraţiile învinuiţilor şi inculpaţilor, ale martorilor, precum şi alte acte procedurale).
    ART. 256
    (1) Lucrările vor fi dactilografiate numai cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor.
    (2) Lucrările dactilografiate, inclusiv conceptele, se restituie de dactilografe grefierilor-şefi, zilnic, la sfârşitul programului de lucru, sau, cel mai târziu, a doua zi, la începutul programului de lucru.
    (3) Grefierii-şefi au obligaţia să predea de îndată lucrările dactilografiate celor care le-au întocmit, evidenţiindu-se şi verificându-se activitatea zilnică a fiecărei dactilografe.
    ART. 257
    (1) Dactilografele au obligaţia să întreţină mijloacele tehnice din dotare în bune condiţii şi să ia măsurile adecvate pentru siguranţa acestora, atât în timpul, cât şi în afara programului de lucru.
    (2) Lucrările dactilografiate vor conţine în subsolul textului ultimei file iniţialele persoanei care le-a redactat şi numărul de file dactilografiate.
    ART. 258
    (1) Se interzic dactilografierea altor lucrări decât a celor efectuate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, precum şi folosirea mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor de către alte persoane decât dactilografele care le au în primire, cu excepţia grefierilor-şefi sau prim-grefierilor, după caz.
    (2) Este de asemenea interzisă dactilografierea actelor procedurale referitoare la soluţiile adoptate de procurori, precum şi a altor lucrări importante (motivările căilor de atac exercitate etc.) fără concepte.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Realizarea sarcinilor administrative şi gospodăreşti inerente funcţionării parchetelor

    ART. 259
    (1) Managerii economici sau administratorii ori, la parchetele la care asemenea funcţii nu există, prim-grefierii vor coordona activitatea personalului auxiliar de serviciu, asigurând îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor privind paza şi curăţenia localurilor parchetelor.
    (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor asigura, de asemenea, buna funcţionare a instalaţiilor şi a aparaturii din dotarea parchetelor (maşini de scris, computere, frigidere, radiouri, televizoare, autoturisme etc.), precum şi materialele (rechizite, carburanţi etc.) necesare funcţionării parchetelor.
    (3) Administratorii vor îndeplini aceste atribuţii şi pentru celelalte parchete aflate în acelaşi sediu cu parchetul de pe lângă tribunal, după caz.
    ART. 260
    La parchetele care, potrivit schemei de organizare, nu au economişti, întocmirea statelor de plată a salariilor şi plata acestora se vor face de grefierul-şef, de prim-grefier sau de un alt grefier desemnat de prim-procuror.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, precum şi declasarea ori casarea unor bunuri materiale aparţinând Ministerului Public

    ART. 261
    Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, precum şi declasarea ori casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, aparţinând Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângă judecătorii, se vor face cu respectarea reglementărilor prevăzute de lege pentru instituţiile publice, precum şi a prevederilor din prezenta secţiune.
    ART. 262
    Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se aprobă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitatea sa de ordonator principal de credite.
    ART. 263
    (1) Propunerile pentru scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se fac de către o comisie constituită din 5 membri, după cum urmează:
    a) pentru bunurile aparţinând parchetelor de pe lângă judecătorii, tribunale şi curţi de apel, comisia este constituită din:
    1. procurorul general adjunct al parchetului de pe lângă curtea de apel - preşedinte;
    2. prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal;
    3. contabilul-şef al parchetului de pe lângă tribunal;
    4. administratorul parchetului de pe lângă tribunal;
    5. un expert economist;
    b) pentru bunurile aparţinând Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia este constituită din:
    1. adjunctul şefului Secţiei administrative - preşedinte;
    2. şeful Serviciului investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii;
    3. şeful Serviciului financiar, contabilitate şi salarizare;
    4. şeful Serviciului administrativ, protocol şi gestiuni;
    5. referentul cu evidenţa mijloacelor fixe.
    (2) Lucrările documentare ale comisiilor se asigură de un secretar, desemnat de preşedinte dintre membrii acestora.
    ART. 264
    (1) Documentaţia privind propunerile pentru scoaterea din funcţiune va cuprinde:
    a) lista mijloacelor fixe propuse a fi scoase din funcţiune;
    b) procesul-verbal al comisiei;
    c) nota privind starea tehnică a mijloacelor fixe propuse a fi scoase din funcţiune;
    d) orice alte acte de constatare care să susţină scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe.
    (2) Propunerile de casare a cărţilor şi a publicaţiilor care fac parte din fondul bibliotecar vor fi însoţite de acte de expertizare.
    ART. 265
    (1) Propunerile de casare a mijloacelor fixe care se supun aprobării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se avizează de comisia formată din:
    a) adjunctul procurorului general - preşedinte;
    b) procurorul-şef al Secţiei administrative;
    c) contabilul-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
    d) şeful Serviciului investiţii, reparaţii, achiziţii publice şi protecţia muncii;
    e) şeful Serviciului buget, control financiar preventiv şi angajamente bugetare.
    (2) Comisia de avizare va analiza documentaţia şi va întocmi nota de propuneri, care va fi supusă aprobării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    (3) După aprobare, lista mijloacelor fixe se restituie parchetelor în cauză de către Secţia administrativă.
    ART. 266
    (1) Declasarea şi casarea unor bunuri materiale, altele decât mijloacele fixe, aparţinând parchetului de pe lângă curtea de apel se aprobă de către procurorul general al acestuia, iar pentru parchetele de pe lângă tribunale şi judecătorii se aprobă de către prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal, în calitatea de ordonator secundar, respectiv terţiar, de credite, la propunerea unei comisii numite prin decizie de către acesta.
    (2) La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propunerile de declasare şi casare a acestor bunuri se vor face de comisia numită în acest scop.
    ART. 267
    Valorificarea bunurilor scoase din funcţiune se face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând instituţiilor publice.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Evidenţa, folosirea şi întreţinerea mijloacelor de transport auto din dotare

    ART. 268
    (1) Evidenţa autovehiculelor se organizează şi se ţine de toate parchetele în Registrul de evidenţă a parcului auto (R-22), în care se consemnează datele privind numărul de înmatriculare, felul, marca, tipul şi celelalte date prevăzute în formularul tipizat.
    (2) Departamentele economico-financiare şi administrative ale parchetelor vor întocmi dosare separate pentru fiecare autovehicul, conţinând actele privitoare la provenienţa autovehiculului, evidenţa reparaţiilor şi în care se vor mai consemna numărul de kilometri parcurşi şi cantitatea de carburanţi consumată în fiecare lună, verificând datele înscrise în foile de parcurs şi propunând luarea măsurilor necesare pentru respectarea legii.
    ART. 269
    (1) Sculele, accesoriile şi celelalte obiecte existente în dotarea autovehiculelor fac parte din dotarea acestora.
    (2) Predarea şi primirea autovehiculelor se fac numai în baza actului de predare-primire a mijlocului de transport, cu indicarea datelor prevăzute în formularul tipizat.
    (3) Lucrările de întreţinere, unele reparaţii curente şi reviziile periodice ale autovehiculelor se efectuează de către şoferi, iar reviziile tehnice şi reparaţiile curente care nu pot fi efectuate de şoferi, precum şi reparaţiile capitale se execută numai în cadrul unităţilor de specialitate.
    ART. 270
    Aprovizionarea cu materiale şi piese de schimb pentru parcul auto al unităţilor Ministerului Public se face, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către compartimentul de resort al Departamentului economico-financiar, iar la celelalte parchete, de către departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi tribunale.
    ART. 271
    (1) Piesele de schimb şi alte materiale auto procurate se introduc în magazie şi se eliberează numai pe baza documentelor întocmite în condiţiile legii.
    (2) Piesele vechi, după înlocuirea lor, se predau la magazia fiecărei unităţi, urmând să fie valorificate sau, după caz, distruse în condiţiile legii.
    ART. 272
    (1) La ieşirea autovehiculelor din garaj, şoferii sunt obligaţi să verifice starea tehnică a acestora şi să ia măsurile ce se impun pentru remedierea defecţiunilor.
    (2) Autoturismele se folosesc numai în interes de serviciu, cu aprobarea prealabilă a conducătorului parchetului.
    (3) Şoferii au obligaţia să completeze corect foile de parcurs, prin înscrierea orelor de plecare şi de sosire, a locurilor de deplasare şi a numărului de kilometri parcurşi, iar beneficiarii trebuie să confirme cursele efectuate, dacă datele înscrise sunt reale.
    ART. 273
    (1) La întoarcerea din cursă şoferii predau foile de parcurs grefierului-şef, în aceeaşi zi sau cel mai târziu în ziua următoare.
    (2) La terminarea curselor se interzice şoferilor să gareze autovehiculele în alte locuri decât garajul unităţii, fără aprobarea conducătorului parchetului.
    ART. 274
    Autovehiculele vor fi conduse exclusiv de şoferii parchetelor. Se interzice şoferilor să încredinţeze altor persoane spre conducere autovehiculele din dotare.
    ART. 275
    (1) Autovehiculele parchetelor pot folosi, în condiţiile legii şi cu aprobarea organelor competente, mijloace de semnalizare sonore şi luminoase atunci când se deplasează în misiune şi pot fi echipate cu aparatura necesară activităţii de criminalistică, precum şi cu mijloace de radiocomunicaţii.
    (2) Folosirea mijloacelor de semnalizare sonore şi luminoase este stabilită prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 276
    Orice accidentare a autovehiculelor din dotarea parchetelor se înregistrează în Registrul de evidenţă a accidentelor de circulaţie (R-24) şi se comunică în scris, de îndată, sub semnătura conducătorului parchetului, Departamentului economico-financiar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    ART. 277
    (1) Autovehiculele vor fi folosite cu respectarea cotelor de carburanţi repartizate.
    (2) În afara orelor de program, autovehiculele pot fi folosite pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu urgente şi temeinic justificate.
    ART. 278
    Administratorii sau, după caz, grefierii-şefi vor completa fişele activităţii zilnice (FAZ) cu datele prevăzute în formularele tipizate. De asemenea, aceştia au obligaţia să întocmească următoarele lucrări:
    a) situaţiile consumului de carburanţi şi lubrifianţi pentru fiecare autovehicul, urmărind respectarea normelor de consum specific;
    b) fişele de rulaj ale anvelopelor, inclusiv ale roţilor de rezervă, cu numărul de kilometri parcurşi, corectaţi în luna respectivă;
    c) anexele la fişele individuale ale autovehiculelor, cu numărul kilometrilor efectivi şi echivalenţi parcurşi de autovehicule în cursul fiecărei luni.
    ART. 279
    Şoferii răspund nemijlocit de funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi utilajelor din garaje, precum şi a autovehiculelor pe care le au în primire. În acest scop şoferii au următoarele obligaţii:
    a) să cunoască temeinic caracteristicile constructive şi funcţionale ale instalaţiilor, utilajelor şi autovehiculelor cu care lucrează şi să aplice întocmai normele de funcţionare şi întreţinere a acestora, de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor;
    b) să folosească şi să păstreze în bune condiţii, potrivit regulilor stabilite, echipamentul de protecţie şi dispozitivele de siguranţă;
    c) să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, pentru a putea executa în bune condiţii sarcinile ce le revin.

    SECŢIUNEA a 11-a
    Departamentele economico-financiare şi administrative

    ART. 280
    (1) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi tribunale are următoarele atribuţii în domeniul financiar-contabil:
    a) efectuează lucrările pentru evaluarea şi fundamentarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare;
    b) repartizează creditele deschise pe articole şi alineate pentru toate parchetele din raza parchetului de pe lângă tribunal şi pentru parchetul de pe lângă curtea de apel, atunci când este cazul, urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;
    c) organizează şi efectuează operaţiunile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale;

    d) asigură evidenţa contabilă pentru activitatea desfăşurată de parchete şi întocmirea dărilor de seamă contabile trimestriale şi anuale;
    e) efectuează lucrările legate de statele de funcţii, transformările şi transferările de posturi şi aplicarea modificărilor intervenite în privinţa salariului şi a celorlalte drepturi băneşti;
    f) efectuează calculul şi plata salariilor, a cheltuielilor de delegare şi detaşare, a avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmărind justificarea şi decontarea lor la termen;
    g) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale sau curente, pe baza situaţiilor de lucrări prezentate de constructori;
    h) execută orice alte sarcini prevăzute de lege sau date prin ordinele organelor ierarhic superioare.
    (2) Departamentele economico-financiare şi administrative ale parchetelor de pe lângă curţile de apel ţin în toate cazurile evidenţa mişcărilor de personal şi a carnetelor de muncă, respectiv registrele generale de evidenţă a salariaţilor, pe care le completează şi le păstrează; de asemenea, acestea întocmesc, completează şi păstrează dosarele de pensionare ale procurorilor şi personalului auxiliar.
    ART. 281
    Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
    a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al parchetului în cadrul căruia funcţionează, coordonează şi răspunde de activitatea personalului din subordine;
    b) repartizează personalului economic-administrativ sarcini concrete specifice compartimentului de resort;
    c) veghează la respectarea normelor de disciplină din acest sector;
    d) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia parchetului în cadrul căruia funcţionează;
    e) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;
    f) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi de realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienţă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate parchetului, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
    g) coordonează activitatea de administrare a sediilor parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii parchetelor;
    h) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
    i) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor aflate în proprietatea sau în administrarea parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;
    j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de şefii ierarhici în aplicarea prevederilor legale.

ART. 282
    Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare.
    ART. 283
    Conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
    ART. 284
    Contabilul-şef îndeplineşte următoarele atribuţii:
    a) exercită controlul financiar preventiv asupra operaţiunilor din care se nasc drepturi sau prin care se asumă obligaţii patrimoniale pentru parchete, precum şi asupra utilizării creditelor primite de la bugetul de stat;
    b) alocă şi distribuie fondurile necesare desfăşurării activităţii parchetelor;
    c) urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata salariilor şi recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul parchetelor;
    d) controlează operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi financiare din activitatea curentă, precum şi modul de efectuare a inventarelor;
    e) comunică conducerii instituţiei date şi informaţii privind necesarul de credite, execuţia bugetară, întocmirea balanţelor financiare, a dărilor de seamă contabile şi alte situaţii solicitate în mod expres;
    f) verifică situaţia lucrărilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale efectuate, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi;
    g) execută, în limitele funcţiei sale, şi alte atribuţii prevăzute în actele normative sau conferite de şefii ierarhici în baza acestora.
    ART. 285
    Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetului de pe lângă tribunal are următoarele atribuţii în domeniul administrativ:
    a) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau cu alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii parchetelor;
    b) ia măsurile necesare pentru întreţinerea şi funcţionarea clădirilor şi a tuturor dotărilor acestora (instalaţii tehnico-sanitare etc.);
    c) asigură aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturismele din dotarea parchetelor şi urmăreşte decontarea consumurilor;
    d) răspunde pentru asigurarea ordinii şi curăţeniei, precum şi pentru paza bunurilor în sediile parchetelor;
    e) ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea sau limitarea consecinţelor unor dezastre sau calamităţi;
    f) execută orice alte asemenea sarcini date de conducătorul parchetului.
    ART. 286
    Administratorul are următoarele atribuţii:
    a) coordonează activitatea de gospodărire a localurilor, asigurând condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţii parchetelor;
    b) gestionează bunurile aflate în patrimoniul parchetelor;
    c) execută, în limitele funcţiei sale, şi alte sarcini date de şefii ierarhici.
    ART. 287
    Activitatea economico-financiară şi administrativă din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este realizată de Departamentul economico-financiar din cadrul Secţiei administrative.

    SECŢIUNEA a 12-a
    Biblioteca

    ART. 288
    Biblioteca este organizată, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul Secţiei de analiză - Serviciul de analiză, studii şi documentare, criminologie şi statistică, iar la celelalte parchete, în cadrul grefei.
    ART. 289
    Persoana care răspunde de bibliotecă este numită prin ordin al procurorului şef secţie, respectiv al conducătorului parchetului, exclusiv din rândul grefierilor.
    ART. 290
    (1) Fondul documentar din biblioteci se organizează pe următoarele grupe:
    - grupa I - legislaţie (Buletinul Oficial, Monitorul Oficial, colecţii de acte normative de aplicare generală, repertorii legislative, alte publicaţii cuprinzând acte normative);
    - grupa II - drept penal, drept procesual penal, criminalistică, criminologie, medicină legală (coduri de legislaţie, jurisprudenţă, cărţi şi reviste);
    - grupa III - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislaţie locativă;
    - grupa IV - drept administrativ, drept constituţional, organizare judecătorească, legislaţia notarială, exercitarea avocaturii, legislaţia privind timbrul judiciar şi taxele de timbru, jurisdicţia Curţii Constituţionale, contenciosul administrativ, drept comunitar;
    - grupa V - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrări privind legislaţia economică, sistemele de control economico-financiar, jurisdicţia financiară, jurisdicţia comercială;
    - grupa VI - dreptul muncii;
    - grupa VII - drept internaţional public şi privat, drept maritim şi fluvial, legislaţia privind transporturile pe calea aerului, convenţii internaţionale;
    - grupa VIII - dicţionare;
    - grupa IX - colecţii de reviste, colecţii ale publicaţiilor Ministerului Public, colecţii de ziare;
    - grupa X - lucrări din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public.
    (2) În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicaţiilor.
    (3) Colecţiile de legi şi alte acte normative se aşază în ordine cronologică.
    (4) Publicaţiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani şi vechime numerică.
    (5) Monitorul Oficial se păstrează în bibliorafturi şi se leagă în volume la sfârşitul anului.
    ART. 291
    Încadrarea fondului documentar în grupele prevăzute la art. 290 se face de grefierul însărcinat cu gestiunea bibliotecii, sub controlul procurorului şef secţie, respectiv al conducătorului parchetului.
    ART. 292
    Fondul documentar din biblioteci se păstrează în încăperi separate, iar acolo unde nu este posibil, în alte încăperi accesibile procurorilor şi personalului auxiliar.

    TITLUL X
    Dispoziţii finale

    ART. 293
    Dispoziţiile privind atribuţiile parchetelor, cuprinse în prezentul regulament, se completează cu cele prevăzute în legi şi în alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public.
    ART. 294
    Până la înfiinţarea tribunalelor pentru minori şi familie, atribuţiile parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie vor fi exercitate de parchetele de pe lângă tribunale sau judecătorii, potrivit competenţei materiale a acestora.
    ART. 295
    Dispoziţiile privind managerii economici ai parchetelor se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2005. Până la această dată atribuţiile managerilor economici vor fi exercitate de directorii economici.
    ART. 296
    La intrarea în vigoare a prezentului regulament îşi încetează aplicabilitatea dispoziţiile contrare din Ordinul ministrului justiţiei nr. 3.765/C/2003 pentru aprobarea structurii şi organizării aparatului Ministerului Public, precum şi a statelor de personal şi de funcţii ale acestuia, precum şi următoarele ordine ale procurorului general:
    1. Ordinul nr. 16 din 2 aprilie 1997 privind activitatea de grefă;
    2. Ordinul nr. 57 din 23 octombrie 1998 privind componenţa Colegiului Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie;
    3. Ordinul nr. 83 din 11 decembrie 2000 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Public, astfel cum a fost modificat prin Ordinul nr. 69 din 3 septembrie 2002;
    4. Ordinul nr. 36 din 22 mai 2001 privind scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, precum şi declasarea ori casarea unor bunuri materiale aparţinând Ministerului Public, cu excepţia anexei;
    5. Ordinul nr. 103 bis din 10 decembrie 2001 privind Centrul de pregătire continuă a procurorilor;
    6. Ordinul nr. 16 din 25 martie 2002 cu privire la accesul la documentele şi informaţiile arhivate;
    7. Ordinul nr. 42 din 7 iunie 2002 privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea compartimentelor de informare şi relaţii publice din Ministerul Public;
    8. Ordinul nr. 68 din 28 august 2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Parchetului Naţional Anticorupţie;
    9. Ordinul nr. 4 din 12 ianuarie 2004 privind conducerea, structura şi atribuţiile Secţiei de îndrumare şi control;
    10. dispoziţiile contrare cuprinse în ordinele procurorului general nr. 8/1983, nr. 9/1983, nr. 103/2001 şi orice alte dispoziţii contrare.
    ART. 297
    Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


 

 


 

 

   
   Copyright 2006 PICCJ.